Fantezii cu LaTeX, studenți și licențe

Opinii (de , April 10, 2018)

Una dintre caracteristicile care deosebește azi mediul universitar românesc de cel omolog din Vest este absența aproape totală a legăturilor cu „tradiția UNIX”. Spre deosebire de colegii lor apuseni, în anii ‘70, profesorii și studenții români din țară au fost lipsiți de accesul la marile centre de calcul, cele care aveau, de regulă, drept nod central un mainframe (IBM ? DEC?) cu acest sistem de operare. Sigur, ruptura n-a fost totală (proiecte de cercetare și câteva centre de calcul au existat…) dar, în linii mari, de-a lungul unei întregi generații, am ratat ocazia de a utiliza zilnic UNIX, de a ne scrie lucrările academice pe astfel de sisteme, de a ne introduce mai pe îndelete în „cultura” ce îl înconjoară – atât de caracteristică marilor universități și laboratoare de cercetare americane. După „noaptea” sistemului comunist, primii studenți români care au avut prilejul să poată lucra zilnic, neîngrădit, cu un computer, s-au „trezit” direct în epoca IBM-PC a anilor ‘90 – dominată deja de DOS și Windows. După mine, acesta este una dintre principalele explicații pentru cvasi-totala hegemonie Microsoft din România de azi: nu avem „amintiri de tinerețe” din lumea UNIX, nici vreun termen mai serios de comparație, care să ne îndemne spre adoptarea mai largă a GNU/Linux. Cealaltă jumătate a explicației o constituie dezorganizarea și corupția generalizată din contractele IT ale Statului, care priește de minune comercianților…

 

 

 

 

 

 

 

O mașină de scris Remington Rand (1946). Foto credit: https://oztypewriter.blogspot.ro/

Și cum primul rol pe care oamenii obișnuiți îl dau unui computer este acela de a-l folosi ca tiparniță (refuzând astfel să prelucreze informația exclusiv în mediu digital – un punct crucial…), pe măsură ce instituțiile românești și-au modernizat birourile, s-a trecut direct de la superbele mașini de scris Remington și IBM Selectric la WordPerfect și Microsoft Word. Atât de mare a fost influența Word și a altor procesoare de text de tip WYSIWYG (“What You See Is What You Get”), atât de mult s-a ajuns ca folosirea lor să însemne „standardul”, „normalul” în orice birou, încât puțini au avut timpul și priceperea să observe că, în alte țări, ele sunt un instrument de lucru mai ales pentru cei care scriu texte relativ scurte, informale. Pentru punerea în pagină a textelor mai lungi (cărți, articole științifice și lucrări academice pline de simboluri matematice), editurile, redacțiile și universitățile apusene dispuneau de un alt instrument, capabil să producă pagini de o calitate tipografică net superioară – foarte îngrijite, aspectuoase și uniforme ca stil grafic.

Excelentul instrument despre care vă vorbesc este limbajul tipografic TeX (http://tug.org/), inventat de Donald Knuth în 1978, care își are originile pe vechile mainframe-uri ce au precedat calculatorul personal. La el se adaugă LaTeX (https://www.latex-project.org/), un sistem de macro-uri creat în 1984 de Leslie Lamport, care are rolul de „interfață de nivel înalt” peste limbajul TeX. Cu ajutorul LaTeX puteți pregăti o gamă largă de documente destinate publicării în medii profesionale, de la cărți beletristice și articole de revistă până la manuale, documentații tehnice, teze de licență, de doctorat și alte lucrări academice (care conțin fotografii, ecuații matematice complexe, tabele și desene). Pentru acest fel de lucrări tipografice majore, LaTeX este imbatabil, fiindcă procesoarele de text – cum ar fi Microsoft Word sau îndrăgitul LibreOffice – nu se pot apropia de puterea sa, de calitatea și frumusețea paginilor tipărite generate de el.

Merită să amintesc aici câteva dintre avantajele utilizării LaTeX, în comparație cu un procesor de text „clasic”. Primul ar fi acela că autorul este complet eliberat de grija punerii în pagină a lucrării sale (făcută ca un amator…), lăsând acest lucru în seama sistemului, care înglobează experiența tipografilor profesioniști. În al doilea rând, textul original, marcat cu simboluri LaTeX, poate fi exportat automat pe o mare varietate de suporturi de publicare: cu o singură comandă, puteți produce fișiere text (cu diacritice corecte), OpenDocument, PDF, pagini HTML (pentru publicare online, pe Web), versiuni ce pot fi afișate pe un ecran, trimise către o imprimantă sau către o tipografie clasică. În al treilea rând, LaTeX se adaptează destul de ușor regulilor ortografice și tipografice specifice fiecărei limbi, permițându-vă să creați pagini corecte și estetice în alte limbi decât engleza.

Intrând într-o librărie, veți descoperi că unele edituri românești folosesc deja LaTeX, aliniindu-se la standardul de calitate tipografică utilizat pe scară largă în Occident: lucrul acesta devine evident observând numai aspectul grafic al paginilor tipărite, în publicațiile lor. Mi-aș permite să amintesc aici doar colecțiile dedicate Familiei Regale a României, de la editurile Curtea Veche, Polirom, Corint și Humanitas. Din păcate, LaTeX nu a pătruns cu aceeași viteză în universitățile și școlile românești, unde mentalul colectiv nu pare să fi depășit încă limitele Microsoft Word. Prea puțini dintre profesorii noștri par să fie familiarizați cu LaTeX, cerându-le studenților lor să-și pregătească lucrările într-un astfel de sistem tipografic. Pesemne, pe fondul scandalurilor legate de plagiate din lumea academică românească, uniformitatea și frumusețea tipografică a lucrărilor, ca și compatibilitatea cu normele utilizate de colegii din Vest, cad mult în josul listei de priorități…

Voi încheia cu o veste bună: nu vă trebuie decât un computer obișnuit, o imprimantă laser și ceva Software Liber (și gratuit!) pentru a vă redacta în LaTeX următorul proiect școlar, lucrarea de bacalaureat, de licență sau de doctorat. Este suficient și Windows dar, desigur, dacă ați instalat GNU/Linux (Trisquel, Fedora, Debian, Ubuntu, Linux Mint ș.a.) vă va fi mult mai ușor, fiindcă componentele sistemului tipografic sunt disponibile direct, printr-o simplă comandă. Programe ca TexStudio (https://www.texstudio.org/), MiKTeX (https://miktex.org/)  sau LyX (https://www.lyx.org/) vă vor ajuta să începeți imediat! Nu vă trebuie decât dorința de a învăța ceva nou, puțină perseverență și disponibilitatea de a ieși din vechile cutume ale Microsoft Word…


Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Trackbacks

Leave a Trackback