Interviu cu Giancarlo Caselli.De pe câmpuri direct la cyberlaundering: mafia din agricultură ia în vizor securitatea rețelelor

Interviuri (de , May 19, 2017)

„Estimările privind ‘cifra de afaceri’ realizată de mafia din agricultură au trecut de la aproximativ 16 miliarde, dată oficială publicată în 2016, la aproape 21,8 miliarde. Este vorba despre o „aproximare prin lipsă” care relevă totuși o clară creștere cu 30% și care evidențiază în mod corect gravitatea fenomenului.

Crima organizată a lepădat ‘uniforma militară’ pentru a adopta ‘costumul și cravata’, reușind astfel să profite de avantajele globalizării și ale domeniului financiar 3.0. În plus față de legile inadecvate, care nu reușesc să fie complet aplicate sau să îngreuneze practicile mafiei agriculturii, capilaritatea diverselor articulații ale acestui tip de criminalitate este factorul care creează atractivitatea acestui sector”.

Procurorul Gian Carlo Caselli, Președinte al Comitetului Științific al Observatorului privind Criminalitatea în sectorul agro-alimentar, lucrează de zeci de ani în domeniul luptei împotriva crimei organizate și terorismului. În acest interviu, dezvoltă aspectele cele mai recente publicate de ‘Rapporto Agromafie’, cu ocazia publicării celei de-a cincea ediții a raportului, o inițiativă creată de Președintele Eurispes Gian Maria Fara și realizată în colaborarea cu Coldiretti (Asociația Antreprenorilor Agricoli, ce reunește mai mult de un milion și jumătate de membri, n.r.).

Domnule procuror, afacerile ilicite în sectorul agro-alimentar sunt în plină creștere. Care sunt aspectele cele mai de temut?

În primul rând, fenomenul „cameleonic”, cu alte cuvinte capacitatea de transformare a unei ramuri mafiote care s-a reorganizat și care nu poate fi combătută conform schemelor pe care le-am urmat în ultimele decenii, pentru că ar fi contraproductiv. Nimeni ne neagă originile istorice ale unui fenomen propriu regiunii noastre meridionale, care, de-a lungul anilor, și-a demonstrat capacitatea de a se implanta în celulele vitale ale marilor orașe din centrul și nordul țării noastre. Totuși, în prezent cel mai de temut fenomen este „mafia silențioasă”, care proliferează prin adoptarea unui mod de operare care diferă cu totul de metodele utilizate în trecut. Pentru a înțelege procesul de transformare la care asistăm în prezent, este de ajuns să ne gândim la fenomenul cyberlaundering, adică spălarea online a banilor proveniți din activități infracționale.

Ce înseamnă, concret, acest lucru?

Înseamnă că nu doar că „noua” mafie nu mai extorchează proprietarul de supermarket sau de reprezentanță auto; din contră, se asociază cu aceștia sau chiar le preia întreaga activitate, făcându-și rost astfel de canale „curate” pentru spălarea banilor. Noua criminalitate cunoaște modurile de exploatare a posibilităților oferite de Internet, care a ajuns să constituie un fel de accelerator. Dacă, într-o vreme, grupurile mafiote își asigurau veniturile printr-o exploatare de tip violent, „de tip gangster”, impunând un „pizzo” (taxă de răscumpărare) în schimbul „protecției” pe care o ofereau, astăzi au devenit ele însele „antreprenori” care sunt în curs de finalizare a unei strategii de „normalizare”. O delincvență care se desfășoară prin intermediul Interneului. Dintotdeauna, scopul spălării de bani a fost îndepărtarea banilor de sursa lor adevărată printr-o serie de operațiuni destinate împiedicării trasabilității originilor acestor venituri. Odată cu Internetul, distanța dintre cel care spală banii și capital crește din ce în ce mai mult, iar anchetele privind suspecții devin tot mai complexe.

Care sunt consecințele acestei mutații atât de radicale?

Consecințele sunt evidente: se schimbă chiar și definițiile cuvintelor „mafia” și „mafiot”, care înglobează acum noi teritorii și care necesită un nou cadru legislativ sincronizat cu „noua” criminalitate ascunsă de acum în spatele consiliilor de administrație, holdingurilor, fondurilor internaționale, societăților de consultanță precum și în spatele paravanului formal al politicii instituționale, așa cum se întâmplă adesea.

De la kalașnikov la rețele virtuale

Prin ce se caracterizează strategia adoptată de organizațiile criminale în sectorul agro-alimentar, organizații care dovedesc deținerea unor cunoștințe extraordinare de utilizare a noilor tehnologii?

În sectorul agro-alimentar, asistăm, printre altele, la nașterea unei economii paralele. În cazul fenomenului de cyberlaundering pe care l-am evocat deja, activitatea se reduce la o singură operație virtuală și dematerializată, în care fenomenul spălării capitalurilor ilicite își găsește condițiile ideale de dezvoltare. Crima organizată a intrat rapid în lumea tehnologiei, trecând astfel de la kalașnikovuri la arme mai sofisticate, precum botnets, acele rețele care pot controla zeci de mii de calculatoare și care pot fi folosite pentru atacarea online a companiilor și organizațiilor.

Acestea sunt operațiuni delicate, care necesită implicarea de persoane cu profil și competențe diferite. Ne confruntăm oare cu o schimbare de generație, în plus față de schimbarea metodelor și a strategiilor, cu un „salt calitativ” al noii criminalități organizate?

Trebuie insistat pe faptul că Internetul și rețeaua web permit criminalității organizate din toate statele să-și extindă teritoriul pe care acționează, oferindu-le oportunități și perspective inimaginabile până nu demult. Acest lucru a determinat tranformarea profilului și identității „vechii mafii”. Apoi, trebuie subliniat faptul că rețeaua web reprezintă o „zonă liberă” capabilă să ofere garanția securității și anonimatului, o „zonă gri” care oferă posibilitatea săvârșirii diverselor tipuri de infracțiuni. Securizarea rețelelor, în acest context nou, își păstrează importanța nativă, dar devine și un mijloc important pentru a face față strategiei criminale care nu mai are granițe și care devine tot mai amenințătoare.

O criminalitate care se evidențiază și prin capacitatea sa de penetrare „comercială” pe noile piețe. Considerați acest lucru ceva inedit?

Exact asta se petrece, de fapt. Cu un talent nebănuit pentru marketing, grupurile mafiote și-au cedat în primă fază responsabilitățile: sarcina gestionării structurii piramidale și celelalte forme de exploatare numeroase. În prezent, ele condiționează piața, stabilind prețul recoltelor, controlând transporturile și sistemul de triaj al mărfurilor pentru lanțuri întregi de supermarketuri, gesionează exportul produselor noastre Made in Italy – atât produse originale, cât și contrafăcute –, creează în străinătate centrale de producție de Italian sounding, și merg până într-acolo încât înființează rețele de vânzări capilare de tip „magazinul de la colț”.

Securitatea rețelei ca avantaj strategic folosit ca răspuns

Vă referiți la ceea ce numim „mafia lichidă”?

Este definiția cea mai adecvată pentru a surprinde aptitudinea criminalității organizate de a se infiltra peste tot, exact ca apa. Membrii grupurilor mafiote adoptă stratageme din ce în ce mai diverse, reușind să beneficieze de fluxuri considerabile de capital de finanțare europeană. Este suficient să ne amintim că, doar în decursul anului 2016, Garda Financiară a confiscat 137 de terenuri și a cartografiat 29.689 de terenuri de care dispun grupurile de crimă organizată. Tot în 2016, aceeași instituție a  pus sub sechestru bunuri patrimoniale de 150 de milioane de euro, la care se adaugă confiscarea a 35 de milioane de euro de finanțare publică acordată ilegal.

Inovațiile nu se opresc aici. High frequency trading este un alt cuvânt-cheie de care trebuie să ținem cont de acum înainte. Ne-ați putea face o sinteză cu privire la acest aspect?

Este un instrument tot mai accesibil criminalității organizate, care permite efectuarea de tranzacții pe bursă la viteze foarte mari, operate în mod automat, pe baza unor algoritmi. Sunt operațiuni speculative realizate prin mobilizarea unor sume însemnate de bani, cu scopul de a influența cursul acțiunilor. Ne confruntăm cu niște dispozitive hiper-tehnologice, capabile să emită pe piață într-un timp record un flux mare de comenzi, depășind uneori 5000 de operațiuni pe secundă. Un fel de insider trading automat, ale cărui operațiuni sunt foarte dificil de depistat de către anchetatori.

Cum operează acești delincvenți?

Datorită vitezei ale high frequency trading, băncile și operatorii financiari acționează în prezent pe mai multe platforme reglementate, precum bursele sau, mai adesea, pe zone complet necontrolate, precum platformele over the counter (otc), care le permit realizarea de profituri de natură pur speculativă. Grație vitezei de efectuare a operațiunilor, operatorii plasează, modifică și anulează milioane de comenzi pe zi, pentru a specula diferențele minimale de preț între vânzare și cumpărare.

Rapiditatea și controlul rețelelor sunt sursele acestor acțiuni ilegale?

Punctul central este tocmai viteza: algoritmii, tot mai complecși, „citesc” comenzile efectuate de concurenți pe diferite piețe pentru un produs anume. În timpul extrem de scurt dintre plasarea efectivă a comenzii și apariția în registrul tranzacțiilor oricărei piețe – adică afișajul telematic ce conține propunerea de vânzare sau de cumpărare, cantitățile, prețul și operatorul –, grupurile mafiote inundă piețele cu comenzi ale aceluiași produs, pe alte platforme, reușind să negocieze prețul cel mai convenabil pentru ele.

Aceste mii de comenzi au deci rolul de a determina creșeterea sau scăderea cotației unui produs. La sfârșitul negocierilor, sunt șterse în câteva fracțiuni de secundă. Viteza este atât de mare încât organele de control din diverse state estimează că doar în 10% dintre comenzile efectuate prin high frequency trading își ating cu adevărat scopul, restul de 90% fiind șterse.

Ce măsuri pot fi luate în lupta cu fenomene atât de complexe și de bine puse la punct?

Complexitatea rețelei fenomenelor criminale a atins un nivel foarte înalt. În prezent, ne concentrăm eforturile pentru cartografirea gradului de penetrare a activităților criminale pe filiera agro-alimentară, în scopul obținerii unui „indice de permeabilitate” care să ne poată ajuta să înțelegem mai bine zonele vulnerabile ale teritoriului pe care acționăm și să demarăm o activitate de prevenire și de protecție mai eficientă și mai adaptată timpurilor noastre. Ne confruntăm cu o problemă transnațională, iar autoritățile de supraveghere au doar o competență națională, ceea ce face ca niciuna dintre ele să nu aibă o viziune completă asupra activităților operatorilor high frequency trading.

În mod evident, este momentul demarării aplicării unor strategii de investigații și de prevenire a riscului și a vulnerabilităților, prin intermediul unor servicii de informații cu competențe transnaționale însărcinate cu implementarea de strategii de ciber-securitate eficiente. Doar dacă reușim să centralizăm lupta împotriva mafiei, se va deschide un orizont de libertăți pentru țara noastră. Suntem implicați într-un meci pe care nu ne permitem să-l pierdem

autor: Massimiliano Cannata


Tags: , ,

Trackbacks

Leave a Trackback