Incertitudini în viitorul foto

Focus (de , November 9, 2016)

fig 2 - Panasonic-G85-with-lens-kitFiind un eveniment anual semnificativ al pieţei, Photokina (desfăşurat la Köln în fiecare septembrie) constituie ocazia prin care producătorii majori de echipamente fotografice îşi expun noutăţile, care noutăţi reflectă la rândul lor tendinţele pieţei şi chiar încearcă să îi modeleze viitorul.

Piaţa şi evoluţia tehnologiei digitale

În ultimul deceniu am fost martori la două valuri majore ce au influenţat evoluţia camerelor foto digitale: mirrorless şi smartphone. Paradigma mirrorless propunea un aparat foto hibrid, la fuziunea dintre cele două mari categorii manifestate pe piaţa de profil: aparatele compacte fig 3 - Canon-EOS-M5şi DSLR-urile (primele fiind ieftine şi foarte mobile, celelalte fiind urmaşele aparatelor profesionale ce foloseau filmul foto). Camerele mirrorless (deşi au pierdut oglinda denominativ-specifică SLR-urilor) au preluat avantaje din ambele clase: portabilitatea şi dimensiunea mică, respectiv senzorul foto măricel şi inter-schimbabilitatea obiectivelor foto. Promotorii clasei nou-apărute au fost Olympus (care renunţa la linia DSLR-urilor de succes E3 – E5, marcând astfel cu îndrăzneală acest ‘paradigm shift’) şi Panasonic (care beneficia şi de un parteneriat cu producătorul de obiective Leica). Ulterior majoritatea producătorilor semnificativi au fost nevoiţi să intre pe sugmentul de piaţă astfel creat. Despre smartphone-uri cam ştie toată lumea: camera lor foto se îmbunătăşte de la an la an, deşi senzorul şi lentilele sunt oarecum limitate prin constrângerea dimensională. Probabil că telefoanele mobile vor constitui opţiunea tot mai favorită pentru fotografia cazuală, de instantaneu, pricinuind astfel declinul aparatelor foto compacte nepretenţioase.

Însă, pentru persoanele care doresc să obţină fotografii de calitate foarte bună, DSLR-urile încă mai constituie alegerea firescă, acum şi în viitorul apropiat. Atuurile acestor camere foto (la rândul lor stratificate mercantil şi tehnologic de la începători până la profesionişti) sunt: senzorul de imagine de dimensiune mare (15x23mm şi 24x36mm; având ca beneficiu atât un nivel ridicat al detaliilor captate cât şi un zgomot de imagine redus); vizarea optică prin chiar obiectivul foto (vizare pentru care folosesc un sistem de oglinzi); focalizarea rapidă (graţie unui senzor suplimentar dfig 1 - fujifilm-gfx50s-1estinat acestui scop)capacitatea acumulatorului electric; ş.a. Aşa se face că cele mai bune smartphone-uri încă nu depăşesc camere relativ ieftine, precum Canon 760D sau Nikon D5500. Notăm şi faptul că există pe piaţă aparate foto compacte concepute mai pentru profesionişti, inspirate din lumea DSLR, fiind dotate cu senzor de imagine mare (dimensiune pâna la un inci sau chiar APS-C), precum Canon PowerShot G7 X, Panasonic Lumix DMC-CM1, Fujifilm Finepix X100T, Nikon DL24 ori Sony Cyber-shot DSC-RX10.

Pentru a evalua cu adevărat calitatea unei imagini fotografice (JPEG sau RAW), şi eventual pentru a compara astfel camerele foto, este necesar să privim imaginea pe un monitor mare (preferabil de 24″-27″) şi apoi să o analizăm în dataliu prin afişarea nativă, adică scalând imaginea la 1:1 (sau 100%), astfel încât fiecare pixel de imagine să corespundă unui pixel de monitor.fig 1 - fujifilm-gfx50s-4

  • La vederea ‘fit’ a imaginii (cu fotografia afişată integral pe suprafaţa disponibilă a monitorului) vom cântări aspecte precum:

» nivelul/echilibrul luminii – expunerea fotografiei, care uzual nu trebuie să prezinte pete continue de negru (subexpunere) sau de alb (supraexpunere, arsură);

» domeniul de expunere: abilitatea camerei de a cuprinde o gamă largă de luminozităţi (gama dinamicii fiind astăzi de aproximativ 12-14 trepte de expunere);

» fidelitatea culorilor (care depinde atât de abilităţile native ale camerei foto cât şi de balansul de alb controlat de utilizator);

» eventualele deformări optice (mai ales dacă obiectivul foto are distanţă focală mică); etc.

  • La vizualizarea imaginii scalate 1:1 vom urmări:

» nivelul de detalii captate (muchii, textúri, gradiente);

» zgomotul de imagine (prezenţa granulaţiei reziduale, care de obicei creşte pe măsură ce ridicăm sensibilitatea senzorului (sensibilitatea ISO) cu care efectuăm fotografia);

» eventualele aberaţii cromatice optice (ce pot apărea la muchiile de contrast); etc. fig 6 - Canon 100-400mm L IS II - oblique

Revenind la Photokina 2016

Da, şi târgul european din anul acesta a oferit producătorilor prilejul de a prezenta noutăţi, fie răspunzând unor presiuni concrete ale pieţei de echipamente fotografice (decantate din cerinţele beneficiarilor), fie încercând să anticipeze evoluţia acestei pieţei. Aşa cum era firesc, camerele foto – prezentate/lansate (sau doar anunţate ori arătate în prototip) cu această ocazie – au adus parametri suplimentari: un plus de mega-pixeli la rezoluţia senzorului de imagine; o gamă ISO lărgită; un spor în viteza de lucru. Un trend bine reliefat, deşi nesurprinzător în conextul actual, l-a constituit funcţia de filmare la rezoluţie 4K, care se pare că va deveni standard pentru domeniul (semi)profesional. Desigur, şi la capitolul obiective foto s-au înregistrat noutăţi, de la producători precum Nikon, Olympus, Zeiss, Canon, Sigma, Tamron, Samyang, Phase One, Venus – aspectele cheie fiind, ca de obicei, distanţa focală, deschiderea diafragmei ori stabilizarea de imagine. Însă am aflat şi despre noutăţi mai exotice, precum camera ‘Hasselblad X1D’, care aduce un senzor imens (51 megapixeli pe suprafaţa de 44 x 33 mm) în clasa mirrorless. Dar, ca fapt-divers (semnificativ sau nu), s-au observat şi absenţe la târgul de la Köln (precum Samsung, care în ultimii ani pătrunsese destul de îndrăzneţ în piaţa foto).fig 4 - Olympus-omd-em1-mark-ii

Oricum, deşi evoluţia este predictibilă din perspectivă “parametrică” (adică din punctul de vedere al optimizărilor cantitative pe care producătorii sunt nevoiţi să le aducă periodic camerelor foto), curbele calitative pe termen mediu şi lung nu pot fi prezise, astfel că nu putem specula decis în privinţa căror familii de aparate vor prolifera şi care vor dispărea. Dar poate că viitorul eveniment mare, Consumer Electronics Show (Las Vegas, ianuarie 2017), ne va spune mai multe. fig 5 - Hasselblad X1D

Succintă trecere în revistă a noutăţilor de la Photokina 2016

Canon Fujifilm Nikon Olympus Panasonic Pentax/Ricoh Sony
• Canon EOS M5 – un mirrorless nou;

• Canon 5D Mark IV – ediţia nouă a cunoscutului DSLR profesional;

• obiectivele EF-M 18-150mm F3.5-6.3 STM; EF 70-300 F4.5-5.6 IS II USM; EF 16-35mm F2.8L III USM; EF 24-105mm F4L IS II USM

• Fujifilm GFX 50S – un DSLR profesional cu senzor foarte mare (atât fizic, 44x33mm, cât şi în rezoluţie, 51,4 MP) • Nikon D3400 – un DSLR din seria entry-level;

• Nikkor 105mm F1.4 – un obiectiv fix foarte luminos (cu diafragmă foarte largă)

• Olympus OM-D E-M1 Mark II – mirroless profesional;

• Olympus PEN E-PL8 – mirroless de amatori;

• obiectivele Olympus 12-100mm F4.0 IS Pro; ED 25mm F1.2 Pro; 30mm F3.5 Macro

• Panasonic Lumix DMC-G85;

• Panasonic DMC-LX10/LX15;

• Panasonic Lumix DMC-FZ2500/FZ2000

• Pentax K-1 – un DSLR full-frame pentru amatorii pretenţioşi (prosumers);

• Ricoh Theta S 360 – o cameră destinată captării de imagini sferice

• Sony SLT-a99 Mark II – camera cu senzor full-frame de 42 MP

(La Sony, DSLR-urile au oglinda imobilă dar transparentă, de unde abrevierea SLT.)


Tags: , ,

    1 Comment

  • Toma says:

    Dimensiunea senzorului si calitatea obiectivului va face diferente multa vreme de acum incolo. Electronica face compensari si da iluzia de calitate insa imaginea e mult distorsionata fata de realitate. Chiar si un Canon ieftin, cum ar fi 1300D ofera o serie de avantaje pe care nu ai cum sa le ignori,

Trackbacks

Leave a Trackback