Lumea Geospațială 13

Evenimente, Featured, Interviuri (de , July 24, 2015)

DCS_82802Aurel Băloi, Director General, Intergraph Computer Services, a avut amabilitatea să ne vorbească despre cea de a 13-a ediție a evenimentului “Lumea Geospațială” și despre stadiul pieței românești și provocările momentului în domeniul sistemelor informatice geospațiale (GIS).

IT Trends: Ce fel de eveniment este “Lumea Geospațială”? Ce vă propuneți în cadrul acestui eveniment?

Aurel Băloi: Lumea Geospațială este la a 13-a ediție. Noi poziționăm acest eveniment ca pe un eveniment al comunității geospațiale și nu ca pe un eveniment Intergraph. În prima zi a evenimentului vorbim despre concepte și nu despre IT și lucruri tehnice, în încercarea de a educa comunitatea geospațială, de a conștientiza provocările și oportunitățile societății informaționale dar și de a face schimb de idei și bune practici. Conferința este de fapt o rețea de oameni care gândesc ALTFEL și încearcă să găsească soluții. Tema conferinței de anul acesta este o continuare a celei de anul trecut și anume “instituția proactivă”. Încercăm să dezbatem cu participanții care sunt pașii necesari pentru a deveni proactivi, pentru a colecta și procesa datele și pentru a le valorifica fundamentându-și deciziile. Insistăm asupra acestor aspecte și asupra modului în care se pot obține informație pe baza cărora se poate acționa.

Majoritatea participanților la Conferința Lumea Geospațială reprezintă zona administrației publice – centrală și locală, agenții guvernamentale, instituții centrale, gen: Poliția Română, instituții pentru situații de urgență, poliție locală – dar este prezent și sectorul privat, în special din zona utilităților și sectorul educațional, dar nu numai. Ne adresăm în principal instituțiilor și companiilor care oferă servicii către cetățeni.

DSC_8491aITT: Cât de dispuse sunt instituțiile să-și publice datele în format Open Data?

A.B.: Instituțiile publice tind să-și păstreze datele doar pentru uz propriu, dar recunosc faptul că trebuie să livreze date către alte instituții și au început să realizeze nevoia de a consuma date și de la alte instituții. Cel puțin în lumea geospațială această necesitate e acceptată deja, instituțiile înțeleg necesitatea standardelor și nevoia de comunicare în standard compatibil Open Consortium, dar rămâne ca problemă de rezolvat accesul la resurse. La acest eveniment discutăm și despre oportunități de finanțare, în special despre Horizon 2020 și despre proiecte transfrontaliere. Încercăm să facem echipă cu clienții noștri și îi ajutăm să își rezolve problemele.

Să vă dau un exemplu. La nivelul administrației publice cererile sunt din ce în ce mai numeroase, modul în care ei comunică este din ce în ce mai divers, iar instituțiile publice trebuie să își adapteze infrastructura tehnologică pentru a face față acestor provocări. Înțeleg necesitatea de a se uita în Open Data, pentru că majoritatea informațiilor vin pe astfel de canale (în special de pe rețelele sociale), așa că au nevoie de instrumente cu ajutorul cărora să înțeleagă ce anume se întâmplă, să anticipeze și să administreze mai bine teritoriul și comunitățile care locuiesc în acest teritoriu. Noi oferim senzorii care să recepteze aceste fluxuri de date, le oferim suport pentru gestionarea schimbării, pentru că lumea e în schimbare și nu mai poți utiliza aceleași instrumente cu care erai obișnuit. Dar poate că cel mai dificil nu e să faci schimbarea în sine, cât schimbarea mentalităților.

În cadrul unei instituții publice am avut de implementat un proiect în zona gestiunii drumurilor publice. Una dintre problemele cu care se confruntau zi de zi era monitorizarea stării drumurilor. Ei erau doar 6 oameni și trebuiau să monitorizeze toate drumurile publice județene, starea lor, de la fiecare detaliu tehnic al elementelor de infrastructură, până la gestiunea stocurilor de materiale pe timp de iarnă. În mod evident, nu aveau capacitatea fizică de a parcurge toate drumurile județene și de a le monitoriza. Așa că am implementat un concept, utilizat deja în zona Open Government, și anume crowdsourcing. Am încercat să depistăm toți actorii interesați de producerea unor astfel de evenimente. Nu a fost ușor să îi facem să înțeleagă acest tip de abordare. Le-am oferit posibilitatea să comunice cu petenții, să identifice locurile cu probleme, să anexeze și o fotografie georeferențiată și pe baza locației să stabilească competența și autoritatea responsabilă. Practic acea solicitare este distribuită către departamentul aferent. Aplicația poate foarte bine să fie configurată și utilizată și de către polițiști. Și am constatat în comunicările lor interne, în fluxurile inter-instituționale, că aceste raportări ale polițiștilor existau și înainte, doar că fluxul de lucru se desfășura pe hârtie. Evident se poate trece la o raportare în timp real și că se pot reduce costurile aferente deplasărilor în teren, numai unde și când este nevoie.

DSC_9086aITT: Funcționează comunicarea inter-instituțională?

A.B.: Această comunicare este elementul cheie. Revenind la exemplul anterior, pentru utilizator este esențial să înțeleagă că problema drumului nu stă în exclusivitate în atenția unui singur departament al administrației locale, Respectiv Serviciul Tehnic de Drumuri și Poduri, ci inspecția poate fi extinsă și către alte instituții care au responsabilități în acea arie, de exemplu Poliția sau asiguratorul etc. Sunt o mulțime de co-interese pentru aceeași infrastructură. Prin urmare informațiile trebuie culese de la toți cei interesați, iar Serviciul Tehnic doar agregă informațiile și le interpretează pentru a reacționa pro-activ la solicitări. Asta presupune un alt fel de procese interne care tind către concepte tehnologice de tip Big Data și crowdsourcing, prin urmare sunt necesare un alt fel de abilități în instituții, în același timp obținându-se și alt fel de efecte. Implementarea unor astfel de soluții în instituții mari poate duce și la reconversia profesională a anumitor departamente.

Avem experiențe cu alți clienți, în care angajații făceau diverse statistici printr-un sistem bazat pe proceduri de agregare ierarhice și colectare manuală a datelor. După implementarea unui sistem informatic, datele statistice se colectau automat din fluxurile de lucru informatizate, iar oamenii nu mai erau necesari pentru agregarea manuală a statisticilor, dar a apărut nevoia de avea așa numiții “data quality checkers”, care au rolul de a monitoriza fluxurile de date informatizate și de a monitoriza zonele de stagnare a datelor pe fluxuri..

ITT: În urma analizării datelor pot face și intervenții preventive, respectiv intervențiile și operațiile sunt programate înainte de apariția unor probleme?

A.B.: Încă mai sunt de făcut pași importanți până acolo. Ne aflăm încă într-o perioadă în care colectăm și învățăm să colectăm date, să ne asigurăm că sistemele sunt conectate la date. A apărut și nevoia de schimb de date. Suntem în faza în care ne colectăm datele noastre, dar realizăm că nu sunt suficiente și poate că nu sunt nici suficient de curate. De exemplu, nu are sens să întrețin și drumurile și numerele poștale, atâta vreme cât există deja o instituție care se ocupă de aceasta. Este mult mai eficient să preiau aceste date de la cealaltă instituție, printr-un serviciu permanent și deschis. Aceste lucruri au început să fie înțelese, conștientizate și acceptate și se fac pași către comunicarea inter-instituțională.

În momentul în care se vor colecta suficiente bănci de date și datele vor fi suficient de curate, procesul de analiză poate începe și acest lucru încercăm să-l subliniem în cadrul acestei conferințe, faptul că viitorul va însemna analiză de date și obținerea de informații acționabile, informații pe baza cărora să se poată lua decizii. Chiar și tehnologia se schimbă pentru a putea răspunde acestui tip de nevoi. În viitor vor exista atât de multe date încât nici nu le vom putea înțelege, din acest motiv vom avea nevoie de un strat de analiză, de un alt strat de tehnologie, care va interpreta și va scoate din tot acel noian de informații – structurate, nestructurate, interne, externe – în timp util, informații pe baza cărora să se poată lua decizii.

ITT: Cum rezolvați problemele de privacy și de securitate a datelor?

A.B.: Soluțiile de securitate avansează și ele. Noi considerăm că avantajele care rezultă din deschiderea datelor sunt mult mai importante decât dezavantajele pe care le ai prin ținerea acestora numai în curtea proprie. La sfârșitul zilei trebuie luată o decizie, pentru că în ambele situații sunt avantaje și dezavantaje. Suntem partizanii furnizării tuturor informațiilor care pot fi împărtășite, în condițiile în care nu sunt încălcate legile. În funcție de bugetele partenerilor le putem recomanda și soluții de securizare adecvate. Promovăm împărtășirea datelor și în momentul de față puterea de procesare a datelor face diferența între o instituție și competitori, fie că este vorba despre infractori sau de competitori din piață.

În cadrul acestei conferințe am avut și un studiu de caz pe “competitive intelligence” pe orașul Constanța, unde au fost analizate scenarii și soluțiile de competitive intelligence din zona privată. La final a rezultat o strategie pentru respectivul oraș care permite luarea unor decizii într-un mod mult mai eficient.

După cum spuneam tema ediției actuale este legată de date și servicii deschise, în spate având de fapt conceptul de Open Government, de guvernare deschisă. Am pornit de la documentul elaborat de departamentul de IT din Comisia Europeană și am subliniat în mod foarte clar bazele guvernării deschise, prin intermediul celor 3 piloni: date deschise, servicii deschise și decizii deschise, fără a intra în zona politică. Prin servicii deschise înțelegem că în viitor instituțiile publice nu vor mai fi singurii furnizori de servicii pentru cetățeni. De exemplu pe zona de securitate, până la un moment dat acest serviciu era exclusiv de stat. Încet, încet au apărut și companiile private care furnizează servicii alternative. Acest lucru se va întâmpla și în cadrul altor servicii administrative. Servicii deschise, din punctul nostru de vedere înseamnă servicii cu care se poate interacționa și modele de business de comunicare între sisteme, astfel încât instituțiile interesate și/sau cetățenii, de exemplu să se poată abona la aceste tipuri de servicii. Direcțiile sunt clare și acceptate și fiecare instituție face pași în acest sens, numai că instituțiile fac acest lucru în măsura în care managementul înțelege și susține aceste lucruri și în funcție de bugetele de care dispun. Cert este că instituțiile și oamenii au început să gândească lucrurile altfel decât o făceau în urmă cu câțiva ani, ceea ce este un fapt pozitiv.


Tags: , , ,

Trackbacks

Leave a Trackback