Open-source în hardware

Opinii (de , June 18, 2014)

teo“românul de azi, fiul românului abonat ieri la Minitehnicus, e un “degrabă cumpărătoriu de lucru gata făcut de alții”, singurul lucru pe care-l face singur cu plăcere fiind grătarul la iarbă verde, de 1 mai”

Mi-ar plăcea să cred că progresul omenirii s-a declanșat nu atunci când omul a descoperit focul ci atunci când el a împărtășit secretul semenilor lui, fără să-i pună să-i plătească 3 bucăți de hot-wingz la fiecare friptură de pterodactil pe care ar fi făcut-o aceștia. Acela a fost probabil primul om care a inventat conceptul de open-source.

Recent, lumea altminteri sălbatică a afacerilor a fost scuturată de încă o astfel de faptă de neînțeles pentru unii adepți ai capitalismului îndârjit, când firma Tesla Motors, încă una pusă pe picioare de non-conformistul Elon Musk, a cedat public brevetele pentru încărcarea rapidă a bateriilor. Cuvintele lui Musk au fost: “Yesterday, there was a wall of Tesla patents in the lobby of our Palo Alto headquarters. That is no longer the case. They have been removed, in the spirit of the open source movement, for the advancement of electric vehicle technology.”.

În urmă cu 125 ani, un personaj legendar și controversat, Nikola Tesla, cel al cărui nume a fost împrumutat simbolic pentru firma celui mai “tare” automobil electric din prezent, a renunțat și el la toate drepturile financiare care ar fi decurs din aplicarea patentului său pentru a-l sprijini pe Westinghouse să câștige cursa electrificării, cursă dintre actualul învingător AC (curentul alternativ) și DC-ul susținut de alt mare inventator, Edison. Dacă Tesla ar fi ținut morțiș să-și primească tainul pentru fiecare generator de curent electric, astăzi străzile orașelor ar fi fost umbrite de podurile de cabluri groase și fierbinți necesare transportului curentului electric și fiecare cartier ar fi avut propria lui termocentrală!

Și atunci, ca și acum, ideile inovatoare ale lui Tesla, intrau în contradicție cu interesele financiare ale unor magnați. Nici mașina care-i poartă numele n-a fost scutită de adversitatea celor care văd în progres doar pericolul diminuării afacerilor proprii. Au fost chiar state în USA, țara simbol al pieței libere, unde mașina lui Elon Musk a fost blocată la vânzare prin legislație, prin tertipuri avocățești și pretinse cutume comerciale, instituite probabil pe vremea când onorabilii cuceritori ai vestului făceau naționalizarea terenurilor indienilor.

Toată istoria omenirii a fost presărată de astfel de exemple de oameni mult mai preocupați de știință și progres decât de dividende și dobânzi. Nici pe Leonardo da Vinci, nici pe Newton sau pe Marie Curie nu i-a mânat în cercetare dragostea de terenuri pe care să le lase moștenire urmașilor pentru a ridica mall-uri pe ele.

În ultima vreme, bine mânuite de specialiști în scosul banului din buzunarul celui de lângă el, brevetele au devenit niște arme de îngenucheat firme concurente, iar ingineriile financiare, la nivel macro, de subjugat popoare. Ce păcat pentru urmașii lui Pitagora că acesta n-a știut să-și protejeze descoperirile în domeniul geometriei printr-un patent în-veci-transmisibil și acum sunt nevoiți să primească ordinele în plic de la cei care, cu răbdare și generozitate, ani de-a rândul, au hrănit șeptelul politicienilor și bugetarilor pofticioși.

Conceptul de open-source s-a extins în ultima vreme și în domeniul hardware-ului prin publicarea pe internet de planuri de la asamblarea de mini-calculatoare, imprimante 3D, scannere pentru cărți sau alte dispozitive electronice mergând până la planuri de construcție a unor tractoare sau mașini agricole artizanale, termenul de DIY (do-it-yourself) fiind destul de răspândit în vest. Impresia mea este că românul de azi, fiul românului abonat ieri la Minitehnicus, e un “degrabă cumpărătoriu de lucru gata făcut de alții”, singurul lucru pe care-l face singur cu plăcere fiind grătarul, la iarbă verde, de 1 Mai.

Într-o lume în care din ce în ce mai mult “cumpărăm cu bani pe care nu-i avem, lucruri de care nu avem neapărată nevoie doar pentru a-i impresiona pe cei din jur cărora de fapt nu le pasă deloc de noi” (așa văzui pe un carton “motivațional” pe net), într-o lume în care firme ajung să se războiască în justiție emițând pretenții asupra dreptului de proprietate intelectuală asupra culorii de pe talpa pantofului sau pe “rotunjimea delicată a colțurilor telefonului”, personaje vizionare ca Tesla, Elon Musk, Tim Berners-Lee sau Linus Torvalds pun greutate în talerul care trage spre un viitor în care oamenii sunt mai puțin îndatorați băncilor sau companiilor.

Se spune că greșeala fundamentală pe care a făcut-o Tesla a fost aceea că a împărtășit finanțatorului său, J.P.Morgan, viziunea lui pentru un viitor în care lumea să primească energie gratis și simplu, fără fire, fără contoare. Greșeala i-a fost capitală, partea cu “fără contoare” determinându-l pe omul cu portofelul să-și reconsidere politica de investiții în cercetare.

Iată însă că peste ani, Duracell se aliază cu Starbucks pentru a-l răzbuna pe Tesla, urmând să instaleze în fiecare cafenea (da, în mod surprinzător, Starbucks numește băutura aceea aromată pe care-o pune în vânzare tot “cafea”, producând confuzie în rândul europenilor) puncte de încărcare wireless pentru telefon. Cum care? Modelul cel nou, pe care-l veți achiziționa mâine doar de plăcerea de fi în “ton cu moda” și la care, pus fiind la încărcat, veți vorbi culcat peste masă, cu urechea lipită de el, pentru a nu-l “scoate de la încărcat”.


Tags: , ,

Trackbacks

Leave a Trackback