Cu ce înlocuim Windows XP?

Ponturi (de , March 28, 2014)

Razvan SanduMotto: „Pe cutie scria: „Pentru a utiliza produsul nostru, este necesar să aveți instalat un sistem de operare Windows 2000 sau mai bun”. Așa că am folosit Linux”

Vocile oficiale Microsoft nu mai contenesc să ne anunțe că, la începutul lunii aprilie 2014, încetează definitiv suportul pentru familiarele Windows XP și Microsoft Office 2003, „caii de ham” ai multor firme de pe la noi. În schimb, clienții sunt îndemnați să achiziționeze noul, multrâmbițatul Windows 8.1. Poate că vestea „pensionării” XP va fi ignorată de o mare parte a publicului larg, dar cei care se pricep cât de cât știu că acest anunț nu este doar o simplă manevră de marketing, destinată să mai aducă companiei niște încasări. Practic, clienții sunt anunțați că, după aproape 13 ani, cei care se mai încăpățânează încă să folosească bătrânul sistem de operare sunt lăsați în voia sorții. După 8 aprilie, în absența actualizărilor periodice pentru sistem, publicate de Microsoft (acele updates care sosesc zilnic prin Internet și care vă solicită, uneori sâcâitor, atenția), calculatoarele Dvs. vor fi expuse virușilor și atacurilor externe de tot felul, ca să nu mai vorbim de lipsa acută a driverelor XP pentru componentele hardware pe care le cumpărați. Cu alte cuvinte, vi se oferă motive serioase, aproape obligatorii, de a renunța la XP.

Ceea ce mașinăria de reclamă a Microsoft „omite”, în mod convenabil, să spună este că nu veți putea rula Windows 8 pe vechile Dvs. calculatoare. Este nevoie de sisteme mult, mult mai puternice pentru a putea instala măcar Windows 8, nemaivorbind de un lucru comod, cu o viteză rezonabilă. Ceea ce vi se cere este înlocuirea completă a stațiilor de lucru sau laptopurilor pe care le folosiți. Pentru un utilizator casnic, migrarea poate fi prilejul unui cadou plăcut sau, dimpotrivă, a unei doze serioase de nervi și de probleme financiare și tehnice. Pentru o firmă, însă, care se vede pusă în situația de a trebui să înnoiască rapid calculatoarele tuturor angajaților, poate însemna o problemă insurmontabilă, un blocaj total. Care e soluția?

Desigur, există „varianta zgârcitului”: de a nu efectua schimbarea, de a ignora pericolul. Însă, din cauzele pomenite mai sus, ea este păguboasă: riscurile de securitate sunt enorme, iar pierderile generate de documente pierdute, de viruși și de „griparea” activității zilnice a firmei pot fi încă și mai costisitoare, pe termen mai lung.

Eiiii, și există și cealaltă soluție, cea pe care nici un consultant Microsoft n-o să v-o sugereze vreodată: renunțarea completă la Windows și înlocuirea lui cu un sistem GNU/Linux capabil să ruleze comod pe vechile Dvs. calculatoare, dotate cu maximum 2 GB RAM, un procesor Celeron sau DualCore și sub 500 GB harddisk. Veți constata, astfel, că secretarei Dvs. nu-i trebuie un Intel i7, nou-nouț, 8 GB RAM și cel puțin două licențe software costisitoare (Windows 8 + MS Office 365) doar pentru a edita aceleași documente (tip Word sau Excel) pe care obișnuia să le editeze în MS Office 2003, pentru a trimite un e-mail sau pentru a vizita un site Web!

xpCe distribuții GNU/Linux vă stau la dispoziție? Este cazul să evaluați cu atenție calculatoarele pe care le aveți. Pe un sistem rezonabil, cu 1,5 – 2 GB RAM și un procesor bunicel veți putea instala, în funcție de preferințe, cea mai recentă versiune de Fedora (http://www.fedoraproject.org), Ubuntu (http://www.ubuntu.com), Linux Mint Debian (LMDE la http://www.linuxmint.com), OpenSuSE (http://www.opensuse.org) sau chiar ZorinOS Core (http://zorin-os.com). Aceste distribuții nu sunt cele mai economice, din punctul de vedere al consumului de resurse hardware, dar sunt aspectuoase și comode; de fapt, interfața grafică a ZorinOS este atât de asemănătoare cu cea a Windows 7, încât dintr-o privire fugară nici nu veți sesiza diferența. Sistemele unde constrângerile hardware sunt mai mari (512 MB – 1 GB RAM) vor putea fi exploatate rezonabil folosind Debian (http://www.debian.org), Fedora LXDE (http://spins.fedoraproject.org/lxde), Lubuntu (http://lubuntu.net), Xubuntu (http://xubuntu.org), Fedora XFCE (http://spins.fedoraproject.org/xfce) sau alte distribuții speciale (cum este Puppy Linux http://puppylinux.org). Desigur, pot fi înlocuite și sisteme cu rol de server, primele alegeri fiind, aici, Debian sau CentOS (http://www.centos.org).

În funcție de caz, distribuțiile enumerate vă oferă (în instalarea implicită) nu doar programe de birou (suita LibreOffice http://www.libreoffice.org, AbiWord http://www.abiword.org sau Gnumeric https://projects.gnome.org/gnumeric), ci și clienți e-mail (Mozilla Thunderbird http://www.mozilla.org/ro/thunderbird), navigatoare Web, mediaplayere, etc. Nici chiar printre utilizatorii împătimiți de Windows, Mozilla Firefox (http://www.mozilla.org/ro/firefox) și VLC (http://www.videolan.org) nu mai au nevoie de nici o prezentare! Desigur, multe alte programe pot fi instalate la cerere, cum sunt programul de proiectare LibreCAD (http://librecad.org), cel de desen Inkscape (http://www.inkscape.org), sistemul de prelucrare a fotografiilor GIMP (http://www.gimp.org) sau clientul BitTorrent Transmission (http://www.transmissionbt.com).

Toate aceste programe sunt Programe Libere (în sensul definiției Fundației FSF) și pot fi instalate legal/copiate pe oricâte calculatoare. Nu în ultimul rând, ele vă stau la dispoziție gratuit!


Tags: , , , , , ,

    28 Comments

  • Fursec says:

    “renunțarea completă la Windows și înlocuirea lui cu un sistem GNU/Linux capabil să ruleze comod pe vechile Dvs. calculatoare, dotate cu maximum 2 GB RAM, un procesor Celeron sau DualCore și sub 500 GB harddisk”
    Dacă doriți să rulați Windows 8.1 pe PC, iată de ce aveți nevoie:
    Procesor: 1 gigahertz (GHz) sau mai rapid cu suport pentru PAE, NX și SSE2
    RAM: 1 gigabyte (GB) (32 de biți) sau 2 GB (64 de biți)
    Spațiu pe hard disk: 16 GB (pentru 32 de biți) sau 20 GB (pentru 64 de biți)
    Placă video: dispozitiv grafic Microsoft DirectX 9 cu driver WDDM

    Bravo Razvan, foarte documentat articolul tau.

  • Nicu says:

    Fursec: Încearcă să îţi faci sarcinile zilnice cu Windows 8.x pe configuraţia aia hardware şi vezi dacă te mulţumeşte. Uită-te în Task Manager imediat după pornirea Windows, să vezi câtă memorie e ocupată. Cel puţin 500-600 MB de RAM sunt ocupaţi de sistemul de operare. Dacă mai ai şi programe instalate, care vor să ruleze odată cu sistemul, precum utilitarele de verificare automată a actualizărilor (Adobe Reader, Adobe Flash, Java, Chrome, Firefox şi eventual unelte de monitorizare a perifericelor de genul imprimante/multifuncţionale) ajungi liniştit la un consum RAM de 700-800 MB.

    Cât de productiv poate fi cineva la birou cu un sistem care din start te lasă cu 200-300 MB RAM disponibili? Porneşte un client de e-mail sau un navigator cu gmail/Yahoo Mail/facebook şi vei vedea cum se sufocă PC-ul. Iar aici mă refer la varianta pe 32 de biţi, că cea pe 64 de biţi consumă ceva mai mult RAM.

    Presupun că ai un hardware suficient de bun cât să nu suferi de lipsa resurselor, că altfel n-ai fi crezut orbeşte în recomandările Microsoft. Da, Windows 8.1 funcţionează cu acel hardware. Dar oamenii nu-şi cumpără PC-uri ca să vadă că porneşte Windows.

    Sistemul de operare ar trebui să fie irelevant pentru utilizatorul obişnuit, care ar trebui să poată folosi în condiţii decente, sau mai bune, aplicaţiile de care are nevoie. Sunt convins că nici ţie nu-ţi place să stai în faţa calculatorului să aştepţi să termine de “ronţăit” cu greu tot ce-i dai să facă. Despre asta e vorba în articol.

  • Fursec says:

    @Nicu
    1. Presupunerea este mama esecului. Am pus Windows 8, Windows 8.1 pe configuratii hardware slabe, efectul a fost o imbunatatire vizibila a performantelor. Incearca si tu, nu ai ce pierde.
    2. Productivitatea la birou nu se masoara cu Facebook, Java, Chrome, s.a.m.d. deschide. Fara sa presupun, doar din experienta mea am aplicat police-uri specifice companiei unde am lucrat cu software aprobat si predefinit. Daca faceai referire la o firma de apartament…da ai dreptate 🙂
    3. Nu este cazul sa vorbim despre x32 sau x64 pentru un system de 2 GB RAM (vezi articol) sperc ca intelegi la ce ma refer.
    4. Am un laptop Thinkpad 420 (inca mai am si 410i), intodeauna am ales stabilitatea si fiabilitatea in dauna performantei, evident ambele au Windows 8.1 pentru performanta, securitate si backup.
    5. oamenii isi cumpara ce pofteste marketingul sau amici sfatuitori
    6. Ai licenta la Windows ?:)
    7. Folosesc un telefon Lumia 620, inainte am avut un IPhone 3gs, te invit sa vezi ce inseamna un system de operare care ruleaza fluid pe un telefon cu 512 MB RAM… se numeste Windows Phone 8 🙂

  • Teszter says:

    Articolul este scris de pe o pozitie partizana. Nu va place Microsoft Windows, nici o problema (nici mie nu imi place ceea ce reprezinta el si firma producatoare); dar nu fiti copil. A scrie un articol nu inseamna a face bascalie de concurenta. A scrie un articol inseamna a sti despre ce scrii si a expune faptele crude, scutind cititorul, care nu este timpit (orice sistem de operare ar catadixi sa foloseasca), de interpretarile personale.

  • Nicu says:

    @Fursec:
    1. Dacă ai un sistem cu procesor dual-core, am presupus corect. Procesoarele dual-core (AMD şi Intel) au devenit disponibile pe piaţă abia în 2005, când Windows XP avea deja cam 4 ani vechime. Adică destlă lume îşi făcuse deja upgrade la PC-uri şi şi-au instalat Windows XP. Nu ştiu dacă te surprinde sau nu faptul că încă sunt destui oameni care au procesoare cu un singur nucleu. Dă-mi detalii (model procesor, cantitate şi generaţie RAM) despre PC-ul pe care efectul a fost o îmbunătăţire vizibilă a performanţelor şi spune-mi la ce e folosit acel PC – că şi asta contează.

    2. Menţiunile pe care le-am făcut au servit doar ca exemple pe care lumea le poate înţelege – conţinut web mâncător de resurse. Mult JavaScript au şi GMail şi Yahoo şi alte saituri. Ăsta-i internetul de azi, iar navigatoarele din prezent nu mai ţin cont de faptul că utilizatorul are puţină memorie din moment ce RAM-ul s-a ieftinit atât de mult. Însă PC-urile de pe vremea XP au DDR2 în mare parte, iar tipul ăsta de memorie costă dublu faţă de DDR3 şi oamenii au evitat să-şi facă upgrade şi merg înainte cu PC-urile cât mai funcţionează sau până când consideră că au banii necesari de upgrade.

    3. Evident că pe un PC cu mai maxim 3 GB RAM n-are rost pus un sistem de operare pe 64 de biţi, mai ales când ştii sigur că nu vei avea nevoie de upgrade de memorie.

    4. Arrandale şi Sandy Bridge (cu DDR3) sunt excelente pentru sistemele de operare moderne, atât doar că Arrandale a apărut în 2010, iar Windows XP în 2001. Majoritatea utilizatorilor Windows XP folosesc hardware mai vechi. Nu-i doar o observaţie de bun simţ, ci o spun şi din experienţa mea IT.

    5. Dacă ne raportăm la prezent, opţiunile single-core sunt puţine şi în general orice calculator îţi cumperi poţi instala fără probleme un sistem de operare de ultimă oră. Totuşi, reţine că noi discutăm de vechile calculatoare, pe care Windows XP nu va mai primi actualizări. Vorbim despre înlocuirea unui parc tehnologic funcţional (chiar dacă-i vechi), care ar mai putea fi folosit câţiva ani fără investiţii în hardware, sisteme de operare, produse antivirus şi altele. Adică e vorba de puţin simţ practic şi economic.

    6. Eşti de la BSA sau de ce crezi că-i important să îmi verifici licenţa? Eu folosesc exclusiv Linux Mint de câţiva ani. Am aplicaţiile de care am nevoie, pe internet _extrem_ de rar se întâmplă să nu-mi meargă ceva, iar asta se întâmplă doar când dau peste conţinut Silverlight care cere cea mai recentă versiune a plugin-ului.

    7. Valabil şi pentru Teszter: Nu vă simţiţi atacaţi pentru că cineva recomandă Linux, mai ales în contextul ăsta (hardware vechi). Durata mare de viaţă a Windows XP, dar şi economia care din 2008-2009 nu mai duduie, i-au făcut pe mulţi să-şi păstreze vechile calculatoare. Ca IT-ist le recomand să-şi ia calculatoare noi, dar dacă oamenii nu pot sau nu vor să bage o grămadă de bani într-nu nou parc IT tot trebuie să-i rezolv cumva. Aşa că recent am migrat 4 PC-uri de la Windows XP la Linux Mint Debian Edition, iar oamenii îşi pot face treaba în continuare fără licenţe (costuri) noi. Da, oamenii ar fi preferat Windows, însă costurile migrării la Windows 8 (hardware şi software) au fost inacceptabile momentan şi au fost dispuşi să încerce Linux. Chiar şi firmele mijlocii se descurcă greu cu toate cheltuielile lunare şi noile taxe inventate de mirobolanţii noştri guvernanţi, deci când vine vorba de decizii şi bugete trebuie să fii tare arogant să nu încerci Linux, să vezi dacă îţi poate rula activitatea comercială. Pentru că dacă poţi face asta, atunci felicitări! Meritaţi să cotizaţi pentru mândria voastră pentru care nu vă ridică nimeni statuie.

  • Fursec says:

    @Nicu
    Nu sunt de la BSA si nu m-am simtit deloc atacat. La fel ca Teszter nu iubesc Microsoft, Linux, Oracle, s.a.m.d. pentru X motive. Am lucrat si lucrez cu toate de foarte multi ani fara sa fiu partizanul unei firme sau a unui system de operare. Aici am atras atentia asupra unui articol slab documentat si foarte subiectiv, atat. Argumentele tale sunt de genul “vandam il bate pe ciacnoris” iar experienta ta IT nu vreau sa presupun ca se reduce la 4 PC-uri migrate XP>Linux.Sper ca solutile propuse de tine clientilor tai, sa faca diferenta in business fata de concurenta lor in urmatorii ani, sa le optimizeze procesele, costurile si sa-i scoata din saracia in care i-ai gasit acum.

  • Nicu says:

    E bine măcar că te-ai gândit să nu presupui că cele 4 PC-uri XP>Linux nu reprezintă experienţa mea IT. Nu-i evident motivul migrării? Nişte oameni au fost nevoiţi să găsească cea mai avantajoasă soluţie pentru nevoile lor. Au încercat Linux, le-a plăcut, l-au adoptat.

    Reduci nişte explicaţii logice şi practice la vandam şi ciacnoris. Felicitări!

  • Dudu says:

    GNU/Linux nu este si nu va fi niciodata un inlocuitor al Uindoze.
    GNU/Linux este un sistem liber nu unul comercial si nu poate fi comparat cu Uindoze in nici un fel; desigur poate fi folosit ca alternativa, dar depinde de utilizator.
    @Fursec – iti recomand sa nu folosesti GNU/Linux niciodata, ai dreptate – nimic nu se compara cu Uindoze, este cel mai bun sistem de operare dupa iOS de la Măr. Ca sa nu mai spun de Uindose Fon care este mama lor, cel mai optimizat OS pentru dispozitive mobile, oricum se vede si pe piata – este cel mai folosit. Eu le recomand firmelor de care vorbea Nicu (cele care nu isi permit sa isi inoiasca parcul hardware) sa faca un imprumut la banca si sa isi cumpere un nou parc hardware. Oricum dobanzile sunt mici, nu o sa plateasca rate decat cativa zeci de ani, o nimica toata. Dar vor avea Uindoze 8.1 pe calculatoare cu procesor i5 (ne-am dat dracu’). O sa avem interfata “metro” pe care apasam cu “mausu”, si o sa platim in fiecare an abonament la Miscofort Ofici 180* (de grade). Bineeeeeeeeeeeeee!!!

  • Paul says:

    Acuma, dupa ce specialistii si-au afirmat cunostintele, cred ca ar ar fi interesant sa va relatez realitatea din partea unui utilizator (nu programator sau administrator de retea). Dupa ce am apucat Windows 3.1 apoi Windows 95 si am vazut altii cum se chinuiau pe Linux/Unix am ales confortul Windows si al restului suitei.
    Asta pana cand, acum 2 ani, mi-am luat un laptop cu SSD si am vrut sa testez Chrome OS. Adica m-am saturat sa astept chiar si 20 de secunde pentru o bootare, asa cum face de 20 de ani. Chrome OS are nevoie insa de un Debian asa ca mi-am pus Ubuntu. Wow… a fost o trece in alta era. Instalare simpla, fara “blue scrren of death”, ce mai un sistem scris in prezent pentru prezent. Mai am si un Thinkpad T41. Pe el am pus Xubuntu si se joaca copii pe el (la joc nu ma refer la shootere sau curse de masini). In rest, suita MSOffice si asa e obsolete, la ce nivel o folosesc eu (sefulet la multinationala) imi ajunge oricare din alternative (practic folosesc google drive – cu riscurile asumate).
    Concluzie: pentru mine Windows e trecutul (chiar daca de maine va fi freeware) iar Ubuntu este prezentul.

    Apoi, referitor la telefoane: aveam celular dinainte de 2000. Incep enumerarea cu 2006: tocmai aparuse Nokia E50 – avea acelasi soft primitiv de conectare ca si mai vechile modele de dupa 2000 (parca Data Suite). telefonul acela a fost un dezastru – se bloca, intra pe speaker singur. Am ajuns sa fiu expert la scoaterea bateriei. Si alte produse Nokia, de dupa 2005 au avut probleme asemanatoare. FastForward 2013, Nokia Lumia 520 – pe Windows – experienta nesatisfacatoare. Asa ca l-am facut cadou.
    In prezent utilizez un 4S (care nu e atat de “smart” cum se pretinde dar in privinta usability si al frumusetii este cel mai tare – caci pana la urma asta caut caci de telefonat pot cu oricare dintre telefoanele de pe piata) – atentie: pana la 4S n-am avut niciodata tangenta cu firma Apple!
    Iar sotia are o tableta Nexus 7. Android e cool, e de neegalat in ceea ce priveste oferta de aplicatii. Nu are rigiditatea iOS (pentru mine asta este un dezavantaj, pentru sotie un avantaj).
    Mai am o singura problema: cand sunt plecat imi iau notebookul si telefonul – sunt prea comod sa renunt la o tastatura adevarata in favoarea unei tastaturi inghesuite pe ecran. O irosire de resurse! Tocmai aici vine acum Ubuntu si promite un telefon (ca dimensiuni si functionalitate primara) cu utilizari de desktop. In sfarsit s-a pus cineva si in pielea utilizatorului si intelege neajunsurile din ziua de astazi.
    Concluzie: astazi iOS si Androis, maine probabil solutia pentru mine va fi Ubuntu mobile. Sorry, Blackberry si Windows Phone au devenit cimitire pentru un average Joe ca mine.

    P.S. Sunt interesat sa citesc pe mai departe nu declaratii religioase si juraminte de dragoste adresate unui OS ci experiente reale cu avantajele si dezavantajele acestora

    P.P.S. La job lucrez mai departe pe un Win7 si un IE care ma exaspereaza prin lentoare (si nu e vorba de hardware sau conexiunea de net) – dar asta e o alta poveste

  • Teszter says:

    Hai sa incerc o varianta! imi zic.
    Ubuntu 10.03. Il aveam pe un disc pe undeva… L-am gasit! „Octombrie 2013”, scrie pe el. Aranjez un sistem cu ce am risipit pe ici, pe colo prin casa, vir discul, computerul il vede si incepe sa ruleze. Astept, astept… Dupa o vreme, nu stiu cit de lunga – ar fi si mai chinuitor daca as cronometra -, mi se dau doua optiuni: incearca fara instalare, respectiv instaleaza sitemul de operare.
    Incearca!
    Nu se intimpla nimic. Mult timp. Mult…
    Apas butonul pentru resetarea masinariei. Si mai incerc o data. Am timp (aparent), e duminica-seara…
    Acelasi rezultat.
    Mai incerc o data. Nu am pierdut inca nici o ora cu Ubuntu acesta, nu e chiar atit de rau. Si ajung la un alt ecran!
    „Login”, zice acum. Ce? Cum?? daca acum incerc pentru prima data!?!
    Nici vorba, nu merge nimic, orice incerc.
    Resetare!
    Inca o incercare – a patra!
    Acum ecranul este rosu, iar in centru, echivalentul unei clepsidre microsoftiene: un disc mic cu niste puncte care probabil ca ar trebui sa arate miscare…
    Cred ca, in total, am petrecut pina acum doua ore cu noul sistem. Si inca nu am ajuns sa vad cum arata. Dar am timp, e duminica seara, cei din jur se descurca, ei, fara mine cu pregatirile pentru o noua saptamina…
    Discul e tot acolo; submitez comentul (sper sa ii fie exprimarea pe plac cuiva anume!) si revin!

  • Teszter says:

    Esec.
    Mai incerc o data – nu cedez eu atit de usor!
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    Ma uit la un documentar, fac una, alta prin casa…
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    Ecran portocaliu (!?).
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    Acelasi ecran frumos colorat, complet gol, timp de minute si minute in sir…
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    Ii mai dau trei – ba nu: patru minute! Pe ceas. Pina la 21.00.
    Sa vedem…
    .
    .
    .
    .
    Inca un minut…
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    .
    Esecul nr. 5!!

  • Teszter says:

    Aproape trei ore petrecute incercind sa rulez, conform instructiunilor, un sistem de operare mult laudat. Ce invataminte tragem de aici?
    Pai, poate ca discul este stricat!? Poate ca ceea ce eu nu stiu este ca varianta fara instalare expira dupa o vreme!? Foarte posibil (!?); asa ca acum incerc varianta a doua: instalarea sistemului pe HDD.
    Imi tin pumnii!

  • Teszter says:

    Acum ecranul dinainte de cel cu optiunile de instalare este in nenumarate culori, de la alb la bordo, distribuite pe niste curbe foarte placute. Nimic din monotonia lui MS Windows!
    Ubuntu 1, Microsoft 0!

    Ma sileste sa aleg un nume de utilizator care sa inceapa cu litera mica!! Hello! It’s a fooken Name!!
    Iar apoi ma sileste sa introduc o parola!
    Ce e cu toata paranoia aceasta??
    Nu i-a placut ca am ales o parola scurta, apoi mi-a spus ca parola mea nu este nu este dificila! Nu am secrete fata de cei din casa! Nu am, oricum, nimic de valoare in nici unul dintre aparate! Nu se tin lucruri de valoare in computere!!
    Ubuntu!…

    Apropo (pentru ca instalarea dureaza – dar, cel putin, pare ca sistemul, de data aceasta, functioneaza! -, prin urmare, am timp sa patinez, sa dau cu trafaletul sau sa citesc): „Microsoft makes Office for iPhone and Android completely free” (Chris Welch,27 March 2014)!

    Acum indeparteaza fisiere…

    Ruleaza ceva post-instalare…

    „Restart Now”!
    Sa vedem…

    Dupa repornire, discul a fost respins. Ecranul este negru de o vreme…

    Mort! Sau, ca sa imprumut un termen de la concurenta, „inghetat”.

  • Teszter says:

    Cum spuneam: nu ma las usor.
    Resetez, asadar.
    “Disk boot failure. Insert system disk and press enter”.
    Nu a trebuit sa ii spun computerului sa caute pe disc un nou sistem, dar a trebuit sa ii spun sa ruleze de pe HDD sistemul tocmai instalat. Asa o fi…

    Ecran portocaliu si un cursor alb in mijloc. Si atit.
    Deocamdata…

    Am trecut la ecranul in nenumarate culori – cu exceptia unei dungi in partea de jos, ramasa din portocaliul dinainte si separata de restul printr-o fisie de un milimetru, doi, de si mai multe culori: eroare de procesare video, as spune.
    In rest, nimic.
    Iar cursorul este mort.

    Ce sa spun? Am intrat de mult timp in cea de a patra ora dedicata sistemului de operare gratuit Linux. A fost o seara interesanta. Am inlocuit mult-hulitul MS Windows XP cu Ubuntu, care, insa, nu functioneaza.
    Concluzii: Ubuntu e bun, Windows e rau; trebuie, in consecinta, sa perseverez. Intr-o zi, poate, voi reusi sa folosesc din nou computerul acela.
    Noapte buna! Ubuntu forevar!

  • Teszter says:

    Nu m-a lasat inima sa nu mai trag o resetare.
    Iar de data aceasta am mai facut un pas: am ajuns la ecranul cu parola. Acum, insa, mi se oferea si posibilitatea de a incerca o „Guest session”; mi-a fost teama (de unde sa stiu eu ce poate sa insemna? Daca imi lua casa?), asa ca am introdus parola (sapte litere, incepe cu „f” si nu sugereaza nimic frumos – cred ca ma cam aprinsesem dupa atitea incercari nereusite cu programul liber cel mai popular) si…
    Nimic. Din nou.

    Ecran negru si cursor care poate fi miscat, dar cu nici un folos.

    S-a resetat – singur. Si imi cere din nou parola.

    Ecran negru si cursor care poate fi miscat, dar cu nici un folos.

    Cred ca rad totul si, ca distractia sa fie deplina, bag un Ubuntu 9.10 Desktop Edition. Original (primit prin posta acum citiva ani)!
    Acum sa te vad, Ubuntu, ce mai ai de obiectat!

  • Nicu says:

    Teszter, dacă ne-am afla într-un forum sau chat, ţi-aş înţelege avalanşa de postări. Da, e foarte posibil ca discul acela să aibă probleme. Eu tocmai de-asta am renunţat la CD/DVD-uri şi îmi pun sistemele de operare pe memorii USB, care-s mai rapide şi mai sigure decât mediile optice.

    Eu unul n-aş încerca instalarea dacă face astfel de figuri. Dacă ţii morţis să verifici dacă e bun discul, în ecranul de pornire ai opţiunea “Check disc for defects”. La cât de greu pare să-ţi meargă, cred că nu va trece testul. Dar dacă PC-ul tău poate porni de pe memorii USB, îţi recomand să încerci aşa Linux.

    Cât despre mesajele tale în rafală, încăpăţânarea de a folosi un CD/DVD dubios şi remarcile critice despre experienţa ta de instalare… ce vrei să demonstrezi? Că ai o ambiţie iraţională de a te chinui până în pânzele albe să găseşti toate problemele unui disc defect sau pe care unitatea ta optică nu-l citeşte bine? Nu văd de ce ai încerca o vechitură ca Ubuntu 9.10 (octombrie 2009), care nu mai beneficiază demult de actualizări. Îţi recomand versiunea 12.04, care beneficiază de actualizări până în 2017, sau la sfârşitul lui aprilie va apărea versiunea 14.04, cu actualizări până în 2019.

    Denumirile de utilizator sunt restricţionate din două motive:
    1. să nu uiţi care e utilizatorul tău, având în vedere că “Teszter” şi “teszter” sunt două lucruri diferite în Linux, care face diferenţa între literele mici şi mari;
    2. să nu existe riscul de confuzie între utilizatorii cu nume similar.

  • Teszter says:

    Ha! Discul cel veritabil mi-a oferit posibilitatea sa verific daca HDD-ul meu are erori! Grozav!

    Si nu are!
    Am repornit, conform instructiunilor, sistemul…

    A durat ceva, dar, in cele din urma, instalarea s-a reluat. Sa vedem cit ii va lua si daca sistemul va functiona.

    41%…

    61%…

    73%…

    100%. „The installation will finish soon”!!
    Cind? la 108%? La 132%?

    „Reboot the system”!

    La capatul unei batalii de peste sase ore… Victorie!

  • Teszter says:

    Sa va raspund:
    As incerca „o vechitură ca Ubuntu 9.10 (octombrie 2009)” din aceleasi motive din care incerc/folosesc, dimpreuna cu citi altii, o „vechitura” ca Windows XP (August 2001).
    Riscul de confuzie nu exista: aparatul acela nu este folosit de nimeni daca nu e folosit de mine. (Alte sisteme de operare tin cont de faptul ca exista asemenea situatii.)
    “avalanşa de postări”: pe Paul il interesa experienta reala. Mesajele mele vorbesc despre o asemenea experienta. La cite aveam dreptul, de fapt?
    Fir-ar sa fie, cum n-am stiut!
    Pe miine! 🙂

  • Răzvan says:

    Nu știu cum se face, dar experiențele (declarat) frustrante la instalarea oricarei distribuții GNU/Linux pare să îi „lovească” doar pe cei care-s obișnuiți să folosească (ca regulă) sisteme Microsoft.
    În rest, alți utilizatori, chiar și total nespecialiști, reușesc să instaleze o distribuție tip Ubuntu în 15-20 de minute (rareori au nevoie de mai mult decât de vreo indicație dată prin telefon de vreun prieten mai avansat)

    O fi vreo epidemie?

    Sau e vorba despre lipsa de apetență în a citi (cea mai elementară formă de) documentație, despre obișnuința de a da Next-Next indiferent ce mesaj apare pe ecran, etc.?

    Or fi creatorii GNU/Linux blamabili pentru acest tip de monocultură IT robotizată (ca să nu-i zic noncultură), pentru această căutare a simplității și comodității CU ORICE PREȚ (dusă până la handicap), pentru această lipsă de „înțelepciune” în alegerea configurațiilor hardware pe care se instalează, a discurilor, etc.?

    Sau sunt tocmai efectele de zeci de ani ale monoculturii Windows, ale acceptării malware-ului „ca un blestem”, ale obișnuinței reinstalărilor la 6-12 luni (care, cică, sunt „inevitabile”), ale acestei goane după cel mai nou Windows (poreclit „mai bun”), fără abaterea cu nici un milimetru față de calea înțelept trasată de „vizionarii” de la Microsoft?

    Nu cumva ne îndreptăm spre o lume orwelliană (pe care Microsoft, Oracle, Autodesk, Adobe și alții ca ei doresc să o domine), spre LIPSA posibilității de a alege, spre blocaje mentale?

    Eu, unul, declar că NU VREAU să trăiesc într-o astfel de lume: prefer, uneori, să renunț la unele „features” (a se citi „briz-briz-uri”) pentru a nu deveni oaia Microsoft!

  • Liviu says:

    Ce alternative exista la Autodesk, Adobe si Orcad/Multisim pe Linux?

    Echivalentele lor actuale (qcad, librecad, gimp, kicad) de pe Linux ar putea fi recomandate cel mult in liceu doar ca sa invete bazele utilizarii proiectarii/graficii asistate. In nici un caz in productie, cit timp utilizarea lor implica un timp de lucru de 2 pina la 6 ori mai lung pentru a face acelasi lucru pe acelasi calculator dualboot.

  • Nicu says:

    @Teszter: Linux nu este Windows. Nu-i nevoie să foloseşti versiuni vechi doar pentru că ai un calculator vechi. Chiar şi pe acela poţi instala Ubuntu 12.04 sau Linux Mint 13 (bazat pe Ubuntu 12.04), care beneficiază de actualizări până în 2017.

    Când vrei să încerci ceva nou pe cont propriu, e logic să te confrunţi cu lucruri pe care nu le înţelegi cum trebuie, aşa că pune întrebări înainte să te apuci de treabă, sau asumă-ţi “necunoscutele”. Ironiile tale puerile nu te cinstesc nici pe tine, nici pe fanii Windows, aşa că încearcă să fii obiectiv, nu trol.

    @Liviu: Utilizatorii care au nevoie de instrumente care se găsesc exclusiv pe Windows sau Mac OS trebuie să aleagă sistemele respective de operare. Nu văd de ce ar folosi alternativele libere dacă acestea le reduc semnificativ productivitatea sau nu le oferă toate mijloacele necesare să-şi realizeze proiectele aşa cum trebuie. Asta nu înseamnă că în decursul timpului programele libere nu vor ajunge la nivelul dorit de utilizatorii profesionişti, dar aşa cum AutoCAD 12 (de exemplu) e mult depăşit faţă de AutoCAD 2014, vârsta fiecărui software îşi spune cuvântul. Chiar şi pe bani grei, AutoCAD n-a devenit peste noapte ceea ce este astăzi, iar primele versiuni erau comparabile sau poate inferioare alternativelor AutoCAD din prezent (care sunt gratuite şi libere).

    Din fericire, majoritatea lumii are privilegiul de a alege software-ul folosit zilnic dintr-o paletă mai largă de opţiuni, iar Linux e o opţiune bună pentru mulţi. Nu trebuie să placă tuturor sau să creadă cineva că Linux e “soluţia soluţiilor”, ci normal este ca fiecare să-şi evalueze corect nevoile, aflând care unelte le pot îndeplini sarcinile. Iar când vine vorba de evaluare, asta ar trebui făcut cu ajutorul cuiva priceput şi care este imparţial. Altfel, utilizatorii nu vor obţine decât marketingul sau “cunoştinţele” IT ale “specialistului”. Că plătesc sau nu pentru asta, îi priveşte. Însă chiar şi atunci când ai destui bani, e de bun simţ să te informezi, să ştii ce opţiuni ai, pentru că putem face foarte multe cu banii şi e suficient să economisim dintr-un loc pentru satisfacerea altor nevoi sau mofturi. Deci ăia care îşi şterg frecvent praful de cărămidă de pe piept, îşi merită soarta.

    Mulţi utilizatori ar putea folosi Linux pentru treburile lor, dar folosesc Windows pirat, Microsoft Office pirat şi o întreagă suită de software furat. Măcar profesioniştii fac bani din proiectare, design şi altele, ca să-şi permită la un moment dat licenţele software (nu că toţi şi le-ar cumpăra), dar utilizatorii de rând s-au obişnuit să pirateze software doar pentru că e uşor s-o facă. Şi culmea, mare parte dintre aceştia au şi probleme de securitate şi stabilitate din cauza software-ului cu malware “la pachet”. Dar merg înainte din interţie pentru că nu-s suficienţi specialişti deschişi la cap, să stea de vorbă serios cu oamenii ăştia, să le explice opţiunile.

    Acolo unde utilizatorii au vrut sau au avut nevoie de Windows, le-am explicat de ce e important să aibă licenţe pentru sistemul de operare, office, antivirus, iar aceştia şi-au cumpărat software-ul obligatoriu, au ales alternativele libere/gratuite care li se potriveau pentru Windows sau şi-au asumat în totalitate riscurile de expunere la malware prin utilizarea de software pirat.

    În haosul ăsta de pe internet, să nu ai probleme cu malware-ul în Windows având software piratat, ori eşti foarte priceput în IT şi ştii cum să te fereşti, ori eşti extrem de norocos – însă nu imun. În momentul ăsta instalez un Windows 7 pentru cineva. A avut Windows piratat, dar după cea mai recentă discuţie l-am convins să-şi ia licenţă.

    Nu că în rândul celor care recomandă Linux toţi ar fi imaculaţi din punct de vedere al pirateriei, dar ştiu că spre deosebire de “aplaudacii” Windows, noi (linuxiştii) facem o treabă mult mai bună în educarea utilizatorilor şi chiar în achiziţiile de licenţe Windows/Office/etc. Iar asta pentru că folosind frecvent software liber, suntem (mult) mai conştienţi de munca implicată în crearea şi întreţinerea software.

    Microsoft merită critici pentru ceea ce nu fac bine, dar merită şi munţi de laudă pentru ceea ce au reuşit să facă cu Windows, având în vedere că acesta funcţionează pe sute de milioane de combinaţii hardware. “Aplaudaci” au toate taberele şi nu-mi plac nici unii, nici alţii. Chiar dacă autorul “înţeapă” puţin Microsoft, articolul de faţă e de bun simţ având în vedere la ce se raportează, aşa că mi-ar fi plăcut să citesc şi comentarii pe măsură.

  • Liviu says:

    @Teszter: Am patit-o cam la fel ca tine de citeva ori. De cele mai multe ori totusi eroarea a fost intre tastatura si scaun e cazul meu si nu e valbil pentru altii. Iar in momentul de fata am o preferinta deosebita pentru Windows 8.1 x64 ca desktop (fara Metro) cu toate incompatibilitatile care le presupune un sistem de operare nou – si sint multe. Ca sfat pentru viitor ocoleste cit poti dual boot. Vrei alt sistem de operare pune-l pe un alt hardisk si foloseste optiunile manuale de boot din BIOS. Utilizarea unui sistem de operare nou implica unele riscuri – eu prefer intotdeauna sa il testez intr-o masina virtuala si am o preferinta pentru VmWare.

    @Nicu: esti unicul promoter de Linux din ultimii 7-8 ani care incearca sa foloseasca logica intr-o discutie Linux vs. Windows – nici Razvan Sandu nu a reusit. Deoarece nu ne cunoastem pot sa-ti spun ca eu folosesc zilnic (acasa si la servici): CentOS, Ubuntu postfix, dovecot, SMB/CIFS, dhcp, shorewall, OpenVPN (nu sint destul de interesat sa invat IPTABLES), Windows 8.1, 7 si XPP SP3, Thunderbird si MS Outlook, Firefox, IE, Opera, Chrome si Chromium, Libreoffice si MS Office 2007-2012. Si ceva sfaturi pentru ACAD, Corel si Photoshop. Personal ma intereseaza Multisim.

    Ca sa revenim la discutia initiata de Razvan sa presupunem ca luam una bucata de utilizator proaspat cumparator de calculator sau posesor al unui calculator de 4-5-7 ani. Nu isi poate permite sa plateasca licenta de Windows 8, ii spune o cunostinta ca exista si altceva in afara de Windows si cauta un Linux.

    Exact de acum e in ceata totala. Ce sa aleaga: Fedora, Ubuntu, Mint, Slak(x), Debian, Zorin, Suse,… ultima data cind am citit ca au fost numarate erau vreo 3000 de arome de Linux diferite. Sa presupunem ca alege Ubuntu (il folosesc cit de cit asa ca il dau ca exemplu).

    Daca reuseste sa treaca de faza cu “vezi ca iti stergi toate datele de pe HDD – opreste-te si salveaza-le in alta parte acum” – faza cu opreste-te si salveaza datele nu e folosita de nimeni decit in service – sub forma intrebarii “ti-ai salvat datele (in alta parte)?”.
    Sa zicem ca le-a salvat asa ca poate sa treaca mai departe si sa dea un clean install cu formatarea partitiilor.

    Instalarea merge mai departe cu setarile default.

    Se trezeste cu una bucata de Ubuntu cu Unity. Nu prea seamana cu nimic din ceea ce a vazut el sau prietenii lui. Daca e norocos a gasit placa de retea si poate sa gaseasca citeva raspunsuri online.

    Nu ii place Unity (cazul meu) as avea de ales intre gnome, kde, xfce … mai multiplicam mult optiunile? Eu am o preferinta pentru Xfce din cauza resurselor utilizate.

  • Nicu says:

    Dacă vorbim de un utilizator care n-a mai folosit niciodată Linux, nu m-aş da peste cap să-l “omor” cu toate opţiunile, ci aleg eu din start distribuţia şi mediul de lucru după următoarele criterii:
    1. seamănă mai mult cu ceea ce e obişnuit să folosească
    2. poate funcţiona corespunzător cu resursele hardware disponibile
    3. are actualizări pe termen lung
    4. are depozite software oficiale pentru aplicaţiile de care are omul nevoie, să nu trebuiască (prea multe) depozite neoficiale şi să risc să-l stresez pe om cu mesaje de eroare din managerul de actualizări atunci când depozitul X e închis de dezvoltatorul softuleţului Y

    Evident, alegerea finală se întâmplă după ce îi arăt omului o sesiune live. În cel mai recent dintre cazurile alea 4 cu migrarea de la XP la Linux Mint Debian Edition (LMDE) am pornit o sesiune live şi am făcut legături simbolice către profilurile Firefox şi Thunderbird de pe partiţia Windows, am schimbat imaginea de fundal cu cea pe care o avea în Windows, am deschis şi un document în LibreOffice, apoi i-am arătat clientei cum arată Linux. Când a văzut că are acelaşi Firefox, acelaşi Thunderbird, acelaşi LibreOffice, iar spaţiul de lucru arăta la fel ca înainte (mare lucru… :P), i s-a părut foarte interesant şi mi-a spus că atât timp cât poate lucra în continuare cu ce are nevoie e interesată să-l folosească. Aşa că i-am instalat LMDE şi a scăpat de grija bătrânului XP şi atât timp cât îi va funcţiona laptopul cumpărat în 2006 (rezonabil de altfel), preferă să nu mai investească bani în hardware şi software.

    Din punctul meu de vedere, nu sistemul de operare e esenţial, ci nevoile utilizatorului. Aşa că orice alege – din motive de preferinţe sau nevoi -, stau de vorbă cu clientul şi aflu tot ce-i trebuie ca să-l las cu un sistem de operare pe care-l poate folosi din momentul în care-l las singur în faţa calculatorului. Fie Windows, fie Linux, îi instalez personal toate aplicaţiile de care are nevoie, ca să fiu sigur că totul e instalat şi configurat corespunzător, iar în cazul Windows să mă asigur că sunt debifate toate căsuţele care îmi bagă pe gât toolbar-uri, scurtături inutile pe ecran, aplicaţii adiţionale şi alte zorzoane care pornesc automat cu sistemul de operare.

    Deşi utilizatorul trebuie să aibă ultimul cuvânt, rolul specialistului e să-l ajute să ia cea mai bună decizie pentru el şi să-l ajute să obţină cel mai bun rezultat din combinaţia hardware/software asupra căreia s-a decis. Pe lângă asta, pe durata instalării, actualizării, personalizării şi optimizării sistemului de operare şi al mediului de lucru provoc persoana în cauză să-mi pună întrebări, la care îi răspund cât se poate de inteligibil. Iar când ne despărţim, persoana respectivă ştie că mă poate întreba şi ulterior cum să facă una-alta, pentru că îi spun că-s disponibil pentru orice alte întrebări.

    Pentru utilizatorii obişnuiţi/începători nimic nu-i uşor la un calculator – nici Windows, nici Linux. Aşa că orice discuţie legată de X vs Y mi se pare mai degrabă derutantă pentru utilizator. Câţiva, care au auzit ceva despre Linux, m-au întrebat câte ceva despre diferenţe şi deşi au preferat în continuare Windows, pentru că le era “frică” de ceva complet nou, cel puţin au rămas cu ideea că sistemul de operare este până la urmă doar fundaţia pe care punem aplicaţiile de care avem nevoie zilnic.

    Mie mi se pare o idee proastă să aruncăm cu rahat în Windows sau în oricare altă distribuţie Linux care nu-i pe lista noastră de preferinţe. Fiecare om are stilul lui de lucru şi ceea ce e bun pentru mine nu-i musai bun şi pentru el. Deci eu unul nu pun deloc afect în alegerea finală a utilizatorului, aşa că nu-i transmit vreo nemulţumire a mea pentru alegerea pe care o face. Îi explic ce opţiuni are, respectiv avantajele şi dezavantajele lor, iar omul alege în cunoştinţă de cauză – pe cât posibil, evident, că nu-i uşor să-i faci o listă completă cu toate detaliile şi potenţialele probleme pe care le-ar putea întâmpina în funcţie de X factori.

    Important e ca utilizatorul să obţină ceva personalizat pentru nevoile lui şi să fie mulţumit de ce are la îndemână. Cel puţin acasă, pe calculatoarele lor, nu are rost să forţăm pe nimeni să folosească altceva decât doresc.

    Eu procedez aşa din două motive:
    1. Nu câştig nimic din “reclama” pozitivă/negativă a sistemelor de operare şi nici dacă-i instalez sistemul de operare sau orice software preferat de mine;
    2. După ce plec de la client, omul ăla chiar trebuie să folosească PC-ul şi dacă nu-i mulţumit atunci mi-am bătut singur joc şi de timpul lui, şi de al meu – plus că şi reputaţia mea e importantă.

    Rateuri? Există. Utilizatorii nu ştiu întotdeauna foarte bine ce vor sau se pot răzgândi, ori apar cerinţe noi pe parcurs. Pe de altă parte, şi sistemele de operare pot face figuri neaşteptate. Sunt destui factori care pot duce la o experienţă neplăcută, cu toată grija pentru detalii. Însă cazurile astea sunt extrem de rare atât timp cât asculţi clientul şi îi evaluezi corect cunoştinţele şi nevoile.

  • Liviu says:

    @Nicu:
    Discutia aici a inceput de la un utilizator de Windows XP care este obisnuit de citiva ani cu un calculator si ce aroma de Linux gaseste ca sa inlocuiasca XP-ul. Pentru un utilizator complet nefamiliarizat cu un calculator orice e mai bun decit nimic.

    Nici eu nu cistig nimic din reclama pozitiva sau negativa la indiferent care din sistemele de operare existente. Ocolesc de la cit mai mare distanta (de aproape 6 ani) prin incetarea participarii la discutie (sau fara sa dau nici un raspuns)orice fel de flama de tipul Linux vs. Windows, ai pus virgula unde nu trebuia, nu folosesti diacritice, …

    Cred ca am vazut destule calculatoare pina acum (in ’85 sau ’86 mi-am construit primul Spectrum in varianta Maracineanu – isi mai aminteste cineva de el?, in ’86 sau ’87 Cobra, a urmat CP/M la servici si in ’89 Junior XT – cu unele componente rusesti) ca sa pot sa imi exprim o parere despre sistemele de operare actuale

    Cit timp discutia actuala va ramine bazata pe argumente logice o voi continua. Din nefericire orice promoter, maintainer sau developer de pe Linux (cu care am avut de a face de citeva ori in ultimii 6-7 ani) considera o critica la adresa programelor Open Source ca o critica personala si reactioneaza, a a a … slab. (asta e – totusi nimeni nu ma poate obliga sa folosesc Open Source daca nu vreau).

    Primele intrebari care le pun cind cumpar ceva pentru mine sau cind sint intrebat daca “chestia aia” merita cumparata/instalata/utilizata sint:

    “imi/iti trebuie?” sau “la ce iti trebuie?
    “la ce vreau sa o folosesc/folosesti?” – pare doar aceeasi intrebare
    “ce programe vrei sa utilizezi sau crezi ca vei utiliza?”
    “citi bani am/ai?”
    Raspunsurile avind multiple variante depasesc de departe cadrul discutiei de aici.

    P.S. E tirziu si voi continua miine seara

  • Răzvan says:

    @Teszter Umblă o vorbă care zice că GNU/Linux e un sistem de operare prietenos. Numai că-i mult mai atent cu cine sunt prietenii lui…

  • DeVerde says:

    Sistemele Open Source precum iti restrang din drepturi!
    Daca scrii un program pe Linux(sau alt sistem OS) nu ii esti proprietar!
    Deci Linux nu poate fi folosit la programare.
    Pe Windows devii proprietar a ceea ce scrii.
    Deci Linux este inutil si Windows > Linux.

  • Liviu says:

    @DeVerde
    E o gluma buna.
    Puteai sa spui ca esti limitat de firmele care publica aromele de Linux (Canonical, Redhat…) prin faptul ca te obliga sa utilizezi doar soft open source.

    @Razvan
    Iti readuc aminte (scrie ceva mai sus) ca si eu am avut probleme asemanatoare cu Teszter. Si ca exista in continuare o rezistenta majora la schimbarile de GUI la toti utilizatorii.

    On topic:
    Cea mai simpla metoda de a revitaliza un calculator cu XP e sa-l pui in spatele unui ruter.

Trackbacks

Leave a Trackback