Fujitsu remodelează afacerile

Interviuri (de , June 28, 2012)

În 14 iunie 2012, la Palatul Bragadiru, am avut ocazia să particip la Fujitsu Technology Solutions Day. Cu acest prilej am avut plăcerea să stau de vorbă cu Dr. Joseph Reger, Chief Technology Officer, CEMEA&I Region, Fujitsu Global Business Group, despre modul în care IT-ul poate remodela afacerile, principalele tendinţe tehnologice ale momentului şi implicaţiile lor în societate.

IT Trends: Sloganul manifestării este “IT reshaping business”. Aţi afirmat că nu trebuie să vorbim despre cloud computing ca despre o tehnologie ci ca despre un nou mod de furniza servicii, că nu este un fenomen nou, dar că piaţa se îndreaptă în mod evident înspre cloud computing. Aţi mai afirmat că în acest proces nu putem privi lucrurile doar în alb şi negru, că există multe nuanţe de gri, că nevoile companiilor sunt extrem de diferite şi că prin urmare trecerea la cloud computing nu se va face peste noapte ci va dura. Cum vedeţi trecerea la cloud computing şi mai ales cum vedeţi această tranziţie întâmplându-se în ţările din Europa de Est şi în mod particular în România?

Joseph Reger: Este o întrebare foarte interesantă pentru că una dintre greşelile care se fac este să presupunem că toate companiile vor urma acelaşi drum spre folosirea de servicii cloud computing, mai întâi făcând câteva experimente cu câteva servicii şi mai apoi trecând în totalitate la servicii de tip cloud computing, lucru care nu se va întâmpla aşa şi asta deoarece depinde de tipul de companie. Unele companii au deja propriile centre de date, au investit deja într-o mulţime de soluţii, acestea nu s-au amortizat încă şi nu le pot arunca pur şi simplu. Prin urmare aceste companii vor urma o cale diferită spre cloud computing. Este uşor să spui că pentru cloud computing nu trebuie să investeşti în infrastructura proprie, dar ei au făcut-o deja, nu este o problemă tehnologică, este o problemă fiscală. Pe de altă parte, în Europa de Est, există o serie întreagă de companii aflate în restructurare sau start-up-uri, pentru această categorie de companii este preferabil să nu se gândească la investiţii în infrastructură ci să încerce să utilizeze cât mai rapid ceva ce există deja, este mai puţin riscant şi este mai ieftin.  Pe de altă parte putem face o comparaţie cu ţările din Europa de Est care la începutul anilor ’90 aveau reţele de comunicaţii foarte proaste şi care în loc să încerce mai întâi să le pună la punct pe acestea au sărit peste câteva etape de evoluţie, şi au trecut la reţele mobile, în unele cazuri chiar mai moderne decât ale ţărilor din vestul Europei. Şi dacă vă uitaţi la numărul de telefoane mobile, pe persoană, din Europa de Est, acesta este mai mare decât în Germania şi există o explicaţie pentru aceasta care nu ţine doar de stil de viaţă ci şi de disponibilitatea infrastructurilor. În ultimele luni am observat că, având aceste infrastructuri, tot mai multe companii de telecomunicaţii din Europa de Est oferă şi servicii de tip cloud computing şi am putea asista la o adoptare mai accelerată a acestor servicii decât în vest. 

ITT: Fujitsu are foarte multă experienţă, în mod special în Germania, în administraţia publică. Există şi în această zonă o tranziţie înspre servicii de tip cloud sau administraţia este mai rezervată?

J.R.: Nu fac tranziţia suficient de repede după gustul meu, dar situaţia Germaniei este destul de diferită de a altor state. Administraţia publică din Germania este foarte bine echipată, nu se pune problema că nu au suficiente calculatoare, suficiente servere, sunt foarte bine echipaţi. În astfel de situaţii, ca şi în cazul companiilor, dacă ai deja sisteme care funcţionează foarte bine, eşti mai rezervat în a înlocui sistemul. Pe de altă parte legile germane de protejare a datelor personale sunt foarte avansate, probabil printre cele mai restrictive din întreaga lume.  Prima lege de protejare a datelor personale a fost dată în Hessen, Germania, cu mai mult de 40 de ani în urmă. Legile sunt foarte puternice şi foarte elaborate şi meticuloase, specificând cum trebuie protejate datele personale, cum trebuie tratate. În administraţia publică este vorba despre cetăţeni şi despre datele lor personale şi din acest motiv trecerea la cloud computing în Germania se va întâmpla mai încet decât în alte ţări. Pe de altă parte şi în acest domeniu este o recunoaştere crescândă, odată cu penetrarea datelor în tot mai multe zone ale vieţii personale, a faptului că interacţiunea cu sistemul trebuie să se facă tot mai automatizat şi în modul şi cu uşurinţa cu care cetăţenii îşi doresc aceasta. Prin urmare solicitările sunt tot mai complexe şi pun o presiune asupra bugetelor de IT. Şi cum toată lumea vrea să economisească în toate domeniile, inclusiv în IT, şi se doresc mai multe servicii dar implementate cu bugete mai mici, şi cum numărul funcţionarilor va fi redus în toate ţările europene, inevitabil şi administraţia publică se va îndrepta spre cloud computing.

ITT: În opinia Dvs. cât din experienţa câştigată în furnizarea de soluţii IT în vestul Europei poate fi transferată în ţările din Europa de Est şi cum se poate realiza acest lucru?

J.R.: În mod clar există nevoi dar există şi limitări date în mod special de legislaţie. Administraţia publică nu poate utiliza momentan anumite servicii. Există o preocupare la nivelul Consiliului Europei de a realiza un cloud european care să poată fi utilizat şi la nivel naţional şi la nivel intra-european.  Nu este uşor de realizat, pentru că se loveşte de legile naţionale. De exemplu, legea germană prevede ca toate informaţiile referitoare la impozite trebuie stocate în aşa fel încât administraţia fiscală din Germania să aibă acces la acele informaţii, dacă doreşte acest lucru. Dacă serverul se află în Franţa, să spunem, administraţia fiscală din Germania trebuie să aibă acces la acel server şi probabil că francezii nu le-ar da acces instantaneu ci doar după câteva zile.

ITT: Nu se pot utiliza soluţii de stocare a datelor local şi doar de utilizare de aplicaţii ca software-as-service din cloud?

J.R.: Desigur, există astfel de soluţii dar ceea ce trebuie realizat este o unificare a sistemului legislativ european, o lege la nivel UE care să fie valabilă în fiecare dintre statele membre, în aşa fel încât să se poată construi soluţii cloud certificate la nivel european. Nu una, ci mai multe, deoarece la diferite nivele ale administraţiei există cerinţe diferite de securitate. La nivel consiliului local al unui oraş, de exemplu, este nevoie de un alt nivel de securitate decât la Ministerul de Interne. Acest lucru ar fi benefic şi pentru companiile IT europene, care ar putea concura astfel în oferirea de servicii de tip cloud cu companiile americane. Trebuie să precizăm că datorită Patriot Act, companiile americane, chiar dacă livrează servicii din centre de date construite în Europa, la solicitarea guvernului american trebuie să furnizez informaţii chiar şi fără a notifica în prealabil deţinătorii acelor date. O posibilitate ar fi utilizarea de soluţii foarte puternice de criptare în aşa fel încât cheile de criptare să fie mult mai importante decât datele în sine. În acest caz, cheile de criptare, care reprezintă un volum mult mai mic de date, se pot stoca la nivel naţional iar datele propriu-zise se pot stoca oriunde în altă parte. Dar aceste soluţii nu pot fi utilizate în absenţa cadrului legislativ, pentru că dacă legea spune că nu poţi stoca date înafara ţării nu mai are importanţă că datele sunt criptate şi că păstrezi cheile de criptare.

ITT: Fujitsu deţine centre de date proprii în Europa? Aveţi planuri de extindere a acestora, eventual de a construi centre de date şi în anumite ţări din Europa de Est?

J.R.: Momentan nu avem centre de date proprii în niciuna dintre ţările din Europa de Est. Avem câteva centre de date mari, la nivel global. Unul dintre ele este în Germania. Ne punem problema cum să rezolvăm eficient nevoile care există pentru că există două tendinţe contradictorii. Una este ca preţul ofertelor cloud computing să fie cât mai scăzut şi acest lucru nu se poate obţine decât în cazul unor economii de scară. Pe de altă parte sunt şi considerente geografice. De exemplu poţi amplasa un centru de date într-o ţară nordică, pentru a cheltui mai puţin pe sistemele de răcire, sau într-o ţară în care preţul  electricităţii este mai mic, sau în care terenul este mai ieftin sau în care lăţimea de bandă este mai ieftină. Sunt mulţi parametrii care trebuie luaţi în considerare şi nu este o decizie uşor de luat. Pe de altă parte există o nevoie clară de consolidare de capacităţi. În acelaşi timp din cauza legilor şi cerinţelor locale am putea considera că este mai simplu să construim câte un centru de date în fiecare ţară. Aceste tendinţe sunt conflictuale şi nu este simplu de spus cum se va rezolva situaţia. Mă aştept ca în 10 ani de acum încolo atât legislaţia cât şi tehnologiile de criptare să evolueze, ca mentalitatea companiilor şi a oamenilor să se schimbe şi să avem centre de date mai puţine, mai mari şi mai consolidate. Momentan acest lucru nu este posibil şi din această cauză facem compromisuri şi lucrăm cu parteneri pentru darea în folosinţă a unor centre mai mici de date la nivel naţional, acolo unde se justifică.

ITT: Cloud computing înseamnă flexibilitate şi scalabilitate dar şi trecerea de la cheltuieli de capital (CAPEX) la cheltuieli operaţionale (OPEX). În momentul de faţă liniile de finanţare ale Uniunii Europene nu permit însă decât decontarea de cheltuieli de capital, nu şi operaţionale. Cum se poate schimba această situaţie.

J.R.: Cu siguranţă multe lucruri în Uniunea Europeană se mişcă prea încet. Societatea, lumea, se schimbă iar administraţia se mişcă prea încet. Cu siguranţă că această abordare trebuie să se schimbe şi se va schimba chiar dacă va mai dura puţin. Chiar dacă nu utilizezi servicii cloud computing tot trebuie să-ţi întreţii infrastructura, aşa că ai cheltuieli de suport. Cu atât mai mult acum când paradigma se schimbă şi nu va mai exista CAPEX deloc, trebuie schimbate şi procedurile de finanţare.

ITT: Vorbind despre software, care este părerea Dvs. în legătură cu utilizarea de soluţii open source în administraţia publică?

J.R.: Încă dinainte de a deveni un fenomen atât de pregnant soluţiile open source ar fi trebuit luate în considerare în cadrul fiecărei ţări ca o alternativă viabilă. Open source este foarte atractiv în ceea ce priveşte ceea ce se poate face la nivel de caracteristici şi funcţionalităţi, programele sunt mult mai adaptabile decât în cazul soluţiilor comerciale. De multe ori în pachetele comerciale există funcţionalităţi pe care lumea nu le utilizează, ele sunt acolo mai mult pentru a justifica un nivel de preţ. Open source reprezintă o alternativă mai bună, în multe cazuri, dar odată instalate, aceste soluţii au nevoie de suport tehnic. Din acest motiv ofertanţii de soluţii open source au dezvoltat şi pachete de suport. Nu poţi oferi suportul tehnic gratuit. Prin urmare există un subset al acestor soluţii care este oferit gratuit, peste care vin pachete de suport tehnic contra cost. Nu mă aştept ca administraţia să treacă în întregime pe soluţii open source, dar procentul de utilizare în viitor al unor astfel de soluţii va creşte cu siguranţă.


Tags: , , , , , , , , , , ,

Trackbacks

Leave a Trackback