Angajaţii ce zic?

Opinii (de , February 22, 2012)

Unul dintre primele lucruri pe care le spun oricărei persoane care are o companie atunci când vorbim despre comunicare, strategii şi alte asemenea, este faptul că înainte de a se uita spre exterior trebuie să se uite în interior. Sună simplu şi firesc, nu? Ei bine, se pare că nu este aşa de normal în toate organizaţiile.

Angajaţii sunt importanţi pentru o companie din multiple puncte de vedere. Au fost numeroase cazuri în care ei au venit cu idei foarte bune care ulterior au adus beneficii companiei – extinderi de game, îmbunătăţiri ale unor produse ori ale procesului de fabricaţie şi aşa mai departe. Angajaţii sunt de asemenea extrem de importanţi şi în momentul în care se discută despre imaginea unei instituţii în exterior. Ei sunt cei care petrec cel mai mult timp în cadrul firmei. Văd şi aud multe lucruri. Merg apoi acasă unde se întâlnesc cu membrii familiei; participă la diverse întâlniri – fie de afaceri, fie evenimente, fie întâlniri cu prietenii. În toate aceste momente, atunci când angajatul vorbeşte despre firma unde lucrează, el este un purtător de imagine şi, fiind unul din interior, are întotdeauna credibilitate.

Se spune că o persoană mulţumită vorbeşte cu un prieten. O persoană nemulţumită se plânge însă la 100 de persoane. Ar fi indicat aşadar ca angajaţii să nu aibă motive să se plângă. Poate că vor vorbi cu mai puţine persoane, dar atunci când vor fi întrebaţi despre locul de muncă, despre firmă ori despre produsele/ serviciile acesteia nu se vor plânge şi nu vor contribui la transmiterea unei imagini negative.

Mai mult, pentru o imagine coerentă, ar fi indicat ca lucrurile spuse de angajat să nu fie în contradicţie cu informaţiile oferite în comunicate de presă şi interviuri.

Dacă lucrurile nu merg bine, anajaţii sunt nemulţumiţi şi aceasta este imaginea pe care o “propagă” în afară, la ce bun să spui că lucrurile sunt minunate?

Nu uitaţi nici faptul că angajaţii sunt căutaţi de jurnalişti pentru a obţine informaţii. Deseori PR-ul/purtătorul de cuvânt este considerat a fi o persoană care normal că nu spune adevărul, că spune doar ce avantajează compania, că doar pentru asta e plătit. (Fără a discuta în acest material despre cum stau lucrurile şi despre cum ar trebui să stea, aceasta este însă o părere vehiculată de mulţi.) În aceste condiţii, reprezentanţii mass-media îşi caută alte surse de informare. Dacă dau peste un angajat nemulţumit, acela va fi mai mult decât fericit să spună ce are pe suflet. Efectele pot fi dezastruoase.

Este indicat aşadar să aflaţi care este părerea angajaţilor despre firmă, despre produsele/serviciile oferite. Bineînţeles, este de dorit să nu faceţi acest lucru întrebând dumneavoastră direct şi dezorganizat, ci să încercaţi să obţineţi rezultate cât mai bune. Pot fi realizate chestionare care să fie interpretate, se poate colabora cu o agenţie specializată – soluţii există.

Cunoscând părerea angajaţilor vă puteţi da seama ce ar putea şi ar trebui să fie îmbunătăţit. De asemenea, puteţi avea oportunitatea de a corecta anumite lucruri care nu merg bine şi pe care poate nu le-aţi conştientizat.

Un angajat care are cuvinte de laudă la adresa companiei angajatoare, atmosferei, produselor etc. va atrage sau va contribui implicit la atragerea de noi angajaţi buni ceea ce este de asemenea important pentru o companie.

Se impune o precizare. Când vorbim despre imaginea pe care o au şi o transmit mai departe angajaţii despre organizaţia în cadrul căreia lucrează nu trebuie să ne gândim automat la o perspectivă idilică. Aceasta oricum nu ar fi crezută întrucât nimeni nu poate afirma cu siguranţă că lucrează la o companie perfectă şi, cel mai probabil, nici nu există. Însă una este ca un angajat să vorbească cu drag despre locul de muncă, să spună că este o atmosferă frumoasă, că şefii sunt OK şi poate că 2-3 colegi nu sunt tocmai ideali, dar se pot suporta şi alta e să spună că din 50-100 de colegi doar 2-3 sunt buni şi că nu există niciun fel de beneficiu ba, dimpotrivă, ore suplimentare neplătite.

Există momente în care nu se poate face nimic
Dacă vorbim despre o companie care produce să zicem tastaturi şi angajaţii ştiu cum sunt acele tastaturi făcute şi că sunt proiectate astfel încât să reziste, să spunem, 4 luni în medie, este clar că nu vor putea spune că acele tastaturi rezistă şi până la 3 ani în afară. Dacă se ştie că anumite produse au oricum defecte sau probleme atunci mai mult ca sigur că nu le vor recomanda. Şi chiar şi acest lucru ridică suspiciuni în mintea celorlalţi.

În aceste situaţii însă indicat nu este să se încerce să se vadă cum se poate îmbunătăţi percepţia angajatului despre firmă, ci este de dorit să se perfecţioneze produsele, să nu mai aibă motive angajatul să spună că nu sunt de calitate ba, dimpotrivă, să poată spune că s-a investit în cercetare şi că acum se produc tastaturi, ca să mergem pe acelaşi exemplu, durabile, de calitate, uşor de folosit etc.


Tags: , , , , ,

    6 Comments

  • Mezdrea Catalin says:

    Interesant subiect ati abordat. De fapt il consider chiar foarte interesant si actual.Si necesar.
    Colectarea de feedback de la angajati in vederea imbunatatirii atmosferei de lucru, a conditiilor, a gradului de satisfactie este o practica cu rezultate remarcabile la companii de genul Microsoft. Este incredibil ce au putut face (ma refer la sediul din Redmond) numai ascultandu-si si incercand sa vina in intampinarea nevoilor si sugestiilor angajatilor. Mi-ar place sa vad mai multe astfel de colectari de feedback facute in mai multe locuri si de catre mai multe institutii/companii. Aceasta atitudine creeaza un sentiment pozitiv, ca parerea ta conteaza, e relevanta, ca celor de la alte nivele ierarhice chiar le pasa si vor sa faca lucrurile mai bine, ca suntem oameni si intr-un sens mai larg ne putem dezvolta un simt al compasiunii, al eticii si al muncii oneste. Desigur daca aceste feedback-uri nu sfarsesc decat ca niste hartii in dosare pe care se pune praful, fara vreo schimbare concreta, atunci cu siguranta ca imaginea pe care o au si o vor promova angajatii despre firma va fi una corespunzatoare.

  • Loredana says:

    Ma bucur ca subiectul este considerat interesant. Si eu sunt de parere ca angajatii sunt importanti – dupa cum s-a vazut deja.

    De altfel, din pura intamplare, chiar azi am scris – e drept la mine pe blog de aceasta data – despre un exemplu recent in care o companie – British Airways – a reusit sa faca economii importante (foarte mari), implicand angajatii. Multe detalii aici: http://loredana.prwave.ro/2012/02/27/angajatii-pot-sa-ajute-enorm-companiile-un-exemplu-de-succes-case-study/

  • Dan Olaru says:

    Problema are atatea laturi incat nici nu stii de unde sa incepi. Este in primul rand de politica de HR a unei companii si despre marketingul intern, care este neglijat in marea majoritate a cazurilor. Scuza, evident, piata care merge prost. Oricum, nu cred ca a fost cineva “in piata” ca sa vada cum merge, dar e buna scuza.
    Ce scapa din vedere managerilor este in primul rand faptul ca daca faci tot posibilul ca angajatii tai sa stie ca “piata” merge prost, oamenii nu vor produce mai mult. Ai nostri prefera sa se planga angajatului decat sa ii ofere acestuia siguranta.
    Lucrurile sunt anapoda, iar pana ce companiile nu vor constientiza efectele tuturor miscarilor si actiunilor proprii, vom continua sa avem discutii de acest gen.

  • Loredana says:

    Da, tine si de HR intrucat daca de la acel departament nu porneste macar ideea de a avea o politica de comunicare interna (si nu numai) atunci apar probleme.

    Mergand mai departe, pot adauga si faptul ca daca angajatii nu sunt la curent cu informatiile CORECTE ajung sa creada (sau chiar sa nascoceasca) zvonuri, sa spuna chiar si in afara lucruri presupuse, nu reale si asa mai departe.

    E pacat ca tocmai angajatii sunt adesea ignorati desi in fapt ar putea ajuta organizatia angajatoare in multiple feluri. Cumva, am putea spune ca e pacat ca multe companii nu-si cunosc interesul.

Trackbacks

Leave a Trackback