Recensământul GNU/Linux

Opinii (de , November 10, 2011)

Câţi utilizatori de GNU/Linux există pe planetă? Este o întrebare pe care, cred, şi-a pus-o oricine a auzit despre acest sistem de operare. Răspunsul scurt: 56,5 milioane, la ora când scriu aceste rânduri. O piaţă cât două Românii, ignorată cu prea mare uşurinţă în cifrele oficiale, folosite zilnic de agenţii de vânzări de software comercial şi de hardware…

Dintre toate întâlnirile de afaceri pe care le am, din când în când, cele mai instructive sunt acelea cu reprezentanţii firmelor ce oferă antiviruşi sau pachete software specializate (cum ar fi programe de contabilitate şi gestiune, soluţii de business intelligence sau de evidenţă automată parcului hardware instalat). Oferta acestor fir me pleacă, mai întotdeauna, de la ideea că un client mare, tip business, nu poate poseda altceva decât o reţea de calculatoare bazată pe software proprietar (în general Microsoft Windows cu Active Directory). Discuţia devine oarecum hazlie atunci când potenţialul vânzător descoperă că maşinile GNU/Linux ale reţelei clientului sunt practic imune la viruşi (deja, fără a avea antivirus instalat), iar software-ul de contabilitate oferit nici măcar nu poate rula pe sistemul de operare existent. De obicei, urmează o “retragere” politicoasă, dar stânjenită…

Și totuşi, ce ar însemna pentru aceşti furnizori – mulţi dintre ei, reprezentanţi ai unor companii internaţionale – să-şi adapteze oferta la nevoile reale ale pieţei, la diversitatea ei? Statistica joacă un rol im portant; studierea ei prealabilă este obli gatorie. Iar regula spune că nu există “cli enţi de categoria a doua”, care să se mulţumească cu o achiziţie suboptimă, numai pentru că nu se încadrează în tiparul cu care tu, vânzătorul, ai venit pregătit de acasă. Aici intervine lipsa de date statistice, care să-i permită furnizorului să ştie că există şi pieţe mai puţin vizibile, “lumi paralele” cu cele ale clienţilor săi obişnuiţi (dar nu mai puţin viabile, din punctul de vedere al afacerii…). Cum putem estima numărul de calculatoare care rulează GNU/ Linux – un sistem de operare ce nu se vinde la raft – interesul potenţial pentru el, numărul actual de utilizatori…?

Contorul calculatoarelor Linux
Site-ul Web The New Linux Counter (LiCo www.linuxcounter.net), este continuarea unui alt proiect, mai vechi. El îşi propune să ofere, într-o formă condensată, nu numai o apreciere realistă a numărului de utilizatori şi de maşini GNU/Linux, dar şi diverse statistici adiacente: ce versiuni de kernel sunt cele mai utilizate, în ce ţări locuiesc cei mai mulţi utilizatori GNU/Linux, care este timpul mediu între două reporniri, etc. Având în vedere dificultatea estimării numărului de utilizatori al unui sistem de operare pentru care nu există cifre de vânzări înregistrate oficial, nu este de mirare că la baza proiectului original se găseşte munca unui astronom, norvegianul Harald Alvestrand. Practic, ceea ce trebuie să faceţi este să vă creaţi un cont pe site-ul proiectului şi să înregistraţi acolo, cu un număr de ordine unic, fie care maşină Linux pe care o administraţi. Opţional, rularea automată a scriptului lico.sh, pe fiecare asemenea maşină, împrospătează lunar statistica şi face să se reflecte în cifre schimbările ce apar pe parcurs, cum ar fi instalarea unui nou kernel.

Începând cu luna august 2011, când a devenit activă, noua formă a proiectului Linux- Counter, iniţiată de Alexander Mieland, s-a bucurat de un succes răsunător. Numărul utilizatorilor GNU/Linux înregistraţi a crescut cu aproape 100.000 de persoane în doar două luni, iar cifrele, actualizate zilnic, încep să reflecte interesul mondial pentru acest sistem de operare.

În ceea ce priveşte România, aflăm că 1,06% dintre utilizatorii GNU/Linux locuiesc la noi, ceea ce ne situează pe locul 22 în topul ţărilor – înaintea Ungariei, Portugaliei, Turciei, Greciei sau Bulgariei, dar după Statele Unite, Germania, Italia, Rusia, Polonia sau Brazilia.

LinuxCounter nu este singurul proiect care încearcă să “pună ordine” în diversitatea utilizării GNU/Linux. Utilitarul smolt din distribuţia Fedora poate rula în fundal (ca daemon) şi actualizează nu numai o evidenţă statistică a maşinilor, ci şi a hardware-ului instalat pe calculatorul Dvs. Această ultimă informaţie este importantă şi utilă celor care scriu drivere libere; rezultatele statisticii smolt pot fi urmărite la smolts.org. Din păcate, utilitarul e disponibil numai pe sistemele din familia Red Hat (Fedora, CentOS, etc.)

De curând, sub patronajul Fundaţiei pen tru Software Liber, site-ul www.h-node.com alcătuieşte o bază de date online ce conţine hardware-ul care funcţionează cu Software Liber. Puteţi contribui aici, introducând hardware-ul pe care îl utilizaţi, dar numai dacă testarea are loc cu una dintre distribuţiile GNU/Linux 100% libere, din lista de la gnu.org/distros/free-distros.html

Invit călduros utilizatorii români de GNU/Linux să contribuie cu informaţii la aceste site-uri statistice! Este nu numai o bună ocazie de a face “vizibilă” inter naţional comunitatea Free Software românească, dar şi de a oferi informaţii utile pentru suport (drivere noi, informaţii la achiziţia de hardware, etc.).

Aştept cu interes opiniile şi comentariile Dvs.


Tags: , , , , ,

    8 Comments

  • ps says:

    Nu cumva se amesteca utilizatorii cu numarul de masini pe care ruleaza linux?

    Eu stau pe 2-3 calculatoare cu windows si administrez cateva servere web pe care ruleaza linux… cati utilizatori sunt? 😀

    Mare parte din www sta pe linux iar pe masinile respective ruleaza strict serviciile necesare acestui scop. Ceaa ce vreau sa spun este ca numarul real de utilizatori care folosesc linux zilnic e posibil sa fie mult mai mic decat ceea ce apare pe linuxcounter.

  • liv1305 says:

    Se numara doar masinile Linux (indiferent ca sint fizice sau virtuale). Numarul de conturi (utilizatori) nu e contorizat.
    Oricum poate fi numarata aceeasi masina de mai multe ori – e chiar prea usor pe masinile virtuale.

    Adica nu sint numarati utilizatorii unici de Linux.

  • Razvan says:

    Sunt numarati atat utilizatori, cat si masini.

    Pentru flexibilitate, o masina poate fi substituita (introdusa in statistica de doua ori), fiindca hardware-ul mai trebuie si inlocuit, din cand in cand. Dar nu se poate face aceasta operatie accidental, iar masinile care nu-si anunta lunar prezenta sunt eliminate automat, dupa un anumit timp.

    Singura neclaritate este, IMHO, cea privitoare la utilizatori: se numara conturile de pe masina Linux, utilizatorii “declarati” sau ce ?
    O persoana care lucreaza pe o masina Windows, dar foloseste serviciile unui router/server Linux este contorizata sau nu ?

    Cred, insa, ca statistica referitoare la masini este mult mai importanta decat cea referitoare la utilizatori…

  • A.C. says:

    Din moment ce majoritatea seviciilor pe care le accesăm zilnic sunt găzduite pe GNU/Linux putem spune că toți utilizatorii internetului folosesc acest sistem de operare, chiar dacă o fac indirect.

  • LiviuS says:

    Ar fi interesant din punct de vedere statistic, cati administratori de firme ar fi dispusi sa renunte la monopolul microsoft si sa migreze spre linux. Eu unul, ma numar printre acestia. Am mai multe calculatoare in retea si daca nu as fi obligat sa folosesc un program de contabilitate in retea si care nu functioneaza decat sub MS Windows, as trece imediat pe un alt SO sub linux.

  • Mihai says:

    Mi-am înregistrat PC-ul cu Ubuntu, Laptopul cu Fedora și ruterul de apartament DI-524. Dar pe PC-ul ăsta am și Suse și LinuxMint și VectorLinux si Kubuntu … Iar pe Laptop, la fel, am si Geobuntu, și Mandriva, si Ubuntu, și Slackware,… că le tot învârt, de curiozitate și de nevoie. Câte ar fi trebuit să înregistrez?

  • Răzvan says:

    @Mihai

    Pe toate, mai puțin ruterul DI-524. 🙂

    E suficient să rulați scriptul lico-update pe fiecare mașină. Odată pus în funcție, puteți să-l ignorați…

    În distribuțiile OpenSuSe si Fedora aveți și utilitarul smolt

Trackbacks

Leave a Trackback