Despre Software Liber, ÎN ROMÂNIA
Featured, Opinii (de Razvan Sandu, September 26, 2011)Experienţe recente, din zona „pedagogică”, m-au făcut să reflectez la avantajele pe care Software-ul Liber le poate aduce învăţământului din România şi Administraţiei Publice româneşti şi la relativa uşurinţă cu care ele ar putea fi obţinute. Pentru că şcoala tocmai a reînceput, iar interesul participanţilor la evenimente şi numărul de întrebări primite s-au dovedit a fi mari, iată aici câteva concluzii concrete.
Demonstrând instalarea CentOS 6.0 la Şcoala de vară „Informatica la Castel” 2011, Macea, Arad
Anul acesta, prima întâlnire s-a bucurat şi de o largă participare din partea profesorilor din Moldova de peste Prut, iar cea de-a doua a avut şi invitaţi virtuali, care au folosit software-ul liber de învăţare şi teleconferinţă Moodle pentru a se alătura, de la distanţă, elevilor prezenţi în cabinetele de informatică.
Scopul ambelor evenimente a fost popularizarea cât mai largă a Software-ului Liber, cu aplicaţii directe, practice, specifice situaţiei curente din România. Mă refer nu numai la sistemul de învăţământ propriu-zis, universitar şi preuniversitar (cursuri, laboratoare, învăţământ la distanţă), ci la orice zonă a vieţii în care calculatoarele sunt prezente, iar utilizatorii ar putea obţine beneficii suplimentare din robusteţea, supleţea, gratuitatea, imunitatea la viruşi, complexitatea atent gândită şi uşurinţa în folosire asigurate de sistemul de operare GNU/Linux. De aceea, m-am bucurat să aflu că, pentru prima dată, la Şcoala de vară au fost prezente şi persoane din afara domeniului Tehnologiei Informaţiei: profesori de alte specialităţi şi învăţători, psihologi, funcţionari publici, elevi, oameni de marketing, alţi profesionişti interesaţi de învăţarea asistată de calculator. Desigur, nu trebuie uitaţi informaticienii, cei care au asigurat substanţa prezentărilor: webdesigneri, administratori de reţea, programatori în HTML, JavaScript şi alte limbaje…
Mixarea participanţilor la sesiunile de lucru a fost o altă idee binevenită. La Castelul Macea, deşi ţintele de interes, pe subiecte de studiu, erau diferite (GNU/Linux, tehnici de învăţare asistată, aplicaţia Moodle), organizarea unei singure sesiuni de discuţii (în locul mai multora, paralele) s-a dovedit instructivă. Departe de a fi plictisitoare, participarea la o singură sesiune, cu subiecte alternante, ne-a oferit posibilitatea să ne descoperim interese în subiectele adiacente acelora pentru care venisem pregătiţi iniţial şi să învăţăm mult unii de la ceilalţi.
Interactivitatea este un alt element-cheie pentru astfel de întâlniri. Mă aflam acolo în calitate de persoană cu oarecare experienţă în folosirea Software-ului Liber, deci am fost pus în situaţia de a răspunde la întrebări şi de a rezolva probleme concrete, punctuale, cu care se confruntă începătorii în utilizarea acestui tip de soft: cum instalez un plug-in multimedia, care este echivalentul liber al programului proprietar cutare, cum mă descurc în interfaţa grafică, ce tip de hardware să-mi cumpăr… De la unii profesori prezenţi am primit cererea directă de a demonstra, pas cu pas, instalarea unui server GNU/Linux mic, potrivit pentru un laborator şcolar. Am ales CentOS 6.0, o distribuţie robustă şi foarte populară – audienţa a putut observa direct cât de uşor poate fi pus la punct un server minimal, cu software 100% legal şi gratuit. Pentru variaţie, colegii de la Moodle România au demonstrat instalarea unui server Moodle complet, optim pentru o şcoală sau universitate, folosind ca suport sistemul de operare Ubuntu Server.
Foarte importante, staţiile de lucru (desktopuri, laptopuri) nu au fost uitate nici ele. Din cauza răspândirii târzii (după 1990) a calculatoarelor, România este o ţară preponderent „de desktop” – în care marile sisteme Unix universitare lipsesc, iar centrele de date sunt monopolul unui număr redus de instituţii guvernamentale şi firme private foarte mari. De aceea, distribuţii GNU/Linux prietenoase şi gratuite, pentru utilizare generală, cut sunt Fedora, Ubuntu, Trisquel, LinuxMint sau OpenSuSE trebuie să se afle în atenţia utilizatorilor business şi casnici români, iar Fedora LXDE sau Xubuntu oferă soluţii optime atunci când aveţi calculatoare mai vechi, cu puţin RAM, cărora doriţi să „le mai daţi o şansă”. La întâlnirile de la Arad, participanţii la au avut la dispoziţie staţii de lucru cu toate aceste distribuţii, pe care începătorii au putut să experimenteze direct primul contact cu noul sistem de operare.
Distribuiţi CD-uri, în număr mare şi bine etichetate! Acesta este sfatul meu pentru organizatorii oricărei întâlniri de instruire. Obişnuiţi cu discurile prefabricate, aţi fi surprinşi cât de mulţi începători eşuează la descărcarea unui fişier-imagine .iso din Internet sau la scrierea lui corectă pe un blank, în scopul de a-şi confecţiona primul CD de instalare Linux. La Arad, participanţii au primit discuri de instalare verificate, care purtau clar denumirea software-ului şi adresa Web a distribuţiei respective (care conţine şi documentaţia de utilizare). Din experienţa proprie, CD-ul Ubuntu Desktop 32 biţi, DVD-ul Fedora 32 de biţi şi DVD-ul OpenDisc – ultimul conţine o colecţie îngrijită de Software Liber pentru Windows – se dovedesc instrumente didactice de nepreţuit.
În final, distribuirea referinţelor online şi a datelor de contact ale tuturor participanţilor la instruire (inclusiv pe reţele sociale gen LinkedIn, Identi.ca, Google+, Diaspora* sau Twitter) sunt foarte importante. Timpul sesiunii de instruire este limitat; informaţia prezentată acolo, nu foarte tehnică şi nici foarte extinsă, este menită doar să trezească interesul iniţial au audienţei. După şcoală, participanţii trebuie să aibă la dispoziţie tot materialul scris sau multimedia după care să continue studiul subiectelor care i-au interesat (inclusiv prezentările de diapozitive folosite în clasă).
Nu în ultimul rând, discuţiile libere trebuie să poată continua şi după încheierea şcolii, iar prieteniile legate trebuie să se poată consolida. 
Aştept cu plăcere întrebările Dvs. la razvan.sandu [at ]zando.ro.
1 De ce „GNU/Linux” şi nu, pur şi simplu, „Linux”? Vedeţi explicaţia în articolul „Ce înseamnă un nume?”
Tags: Arad, ARLUG, CentOS 6.0, Fedora, Fedora LXDE, GNU/Linux, HTML, JavaScript, LinuxMint, Macea, Moodle, OpenDisc, OpenSuSE, Programe Libere, scoala, Software Liber, Trisquel, Ubuntu, viruşi
