Bizarerii

Câteva ştiri din ultima vreme par să fi trecut neobservate deşi, prin ele însele, au cel puţin darul de a fi bizare. Cineva spunea că rolul unui editorialist este de a oferi soluţii. În cazurile de faţă însă, nici măcar nu poate fi vorba de aşa ceva, câtă vreme nici măcar semnele de întrebare nu pot fi exact aşezate.

Prima ştire a venit via canalul media CNN, care a transmis că firma care produce componente pentru iPhone şi iPad, Foxconn, a anunţat că va înlocui o parte dintre muncitori cu roboţi. În următorii trei ani, 1 milion de roboţi vor face treaba oamenilor, urmând să fie puşi să sudeze sau să ansambleze. Deja compania foloseşte aceste maşinării în locul oamenilor. La ora actuală, Foxconn dispune de „forţa de muncă” a 10.000 de roboţi, numărul acestora urmând să crească la 300.000 anul viitor şi la un milion peste trei ani.

Conducerea companiei producătoare de echipamente susţine că a luat aceste măsuri pentru că roboţii sunt mult mai ieftini şi mai eficienţi. Foxconn are operaţiuni în China, unde are 1 milion de angajaţi şi din ce în ce mai multe probleme din cauza lor. Recent, producătorul a fost controlat de HP, Apple şi Sony, companii pentru care lucrează, în urma mai multor acte de suicid din partea angajaţilor chinezi. De asemenea, o explozie la unitatea de la Chengdu a dus la moartea a 2 oameni şi la rănirea altor 16.

Dincolo de imensitatea cifrei de 1 MILION de angajaţi (nu mă pot abţine de a nu medita un pic asupra acestei cifre în cazul în care respectiva companie ar fi luat decizia de a investi în fabrici de producţie în spaţiul est-european), hotărârea Foxconn naşte semne de întrebare.

Dacă 1 milion de angajaţi sunt înlocuiţi cu roboţi, de ce mai e nevoie de fabrici de producţie în China? De ce nu şi-ar muta Foxconn producţia în Statele Unite sau Europa, regiuni marcate încă de criza economică şi unde slujbele rămase neocupate de roboţi sunt, probabil, sensibil egale ca şi salarii cu cele din China? Şi, mai presus de orice, dacă se va dovedi că Foxconn a luat o decizie corectă, de ce şi-ar mai păstra alde HP, Apple et co. facilităţi de producţie în această ţară asiatică atâta vreme cât „muncile de jos” vor fi efectuate de roboţi? Rămâne de văzut dacă demersul Foxconn se va transforma în prima piatră de hotar pe drumul de-globalizării, un drum pe care multe semne, încă prea disparate, încep să îl indice ca singurul capabil de a preveni o catastrofă planetară.

O a doua ştire bizară vine din România. Conform agenţiei de ştiri Mediafax, eMag, cel mai mare retailer online IT&C local, cu afaceri de 102 milioane euro în 2010, a introdus în oferta sa de produse şi articole de bricolaj, cum sunt bormaşinile, coasele electrice sau rindelele.

Produsele listate în acest moment în oferta de bricolaj a eMag sunt exclusiv marca Black & Decker, însă în perioada următoare retailerul va lista echipamente de la mai mulţi furnizori, aşa cum spune Radu Apostolescu, vicepreşedinte şi director de dezvoltare al companiei.

“Planul eMag este să atace orice segment din retail”, a spus Apostolescu despre intrarea eMag pe un nou segment de produse. El a spus că rezultatele iniţiale ale lansării categoriei sunt peste aşteptări: “Avem 100 de comenzi pentru produse din categoria bricolaj în câteva ore”. Compania urmează să extindă oferta de bricolaj cu produse de la alţi furnizori, a spus Apostolescu.

Poate că pe o piaţă IT&C saturată şi matură, decizia eMag ar fi mai puţin surprinzătoare. Una din caracteristicile globalizării şi consolidării afacerilor a fost aceea a tendinţei multor firme de a deveni un one-stop-shop pentru orice, de la ace de cusut la maşini de formula 1 (o exagerare, evident, dar nu fără un sâmbure de adevăr). Exemple precum Philips sau Bosch sunt binecunoscute publicului consumator de oriunde din lume.

România nu este însă o piaţă matură şi nicidecum saturată. Aşa cum puteţi citi în acest număr de revistă (august 2011), de pildă, studiul anual asupra IMM-urilor efectuat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii a descoperit că în anul de graţie 2011 circa 20% (O CINCIME) din IMM-uri nu folosesc în niciun fel tehnologia informaţiei şi comunicaţiile în cadrul afacerilor. Şi asta deşi studiul relevă limpede că firmele care folosesc IT au înregistrat în covârşitoarea lor majoritate rezultate economice mai bune decât celelalte surate.

Cum pot fi explicate toate cele de mai sus? Nu cred că un astfel de răspuns poate fi aflat, cel puţin deocamdată. Desigur, poate fi vorba doar de nişte simple decizii de afaceri. Sau poate de nişte încercări de a găsi soluţii neortodoxe la probleme ferite de ochii publicului. Sau, de ce nu, de nişte tentative de a găsi o cale mai predictibilă într-o lume cuprinsă tot mai mult de vâltoarea haosului. Sau, până la urmă, de nişte semnale de prefigurare a unor schimbări interesante. Caz în care astfel de situaţii se vor transforma în repere, de urmărit neapărat cu sufletul la gură.