La doi paşi de RoboCop

Serie de filme cu audienţă semnificativă în anii ’90, RoboCop a transmis, dincolo de ideea luptei cu răufăcătorii, un mesaj tehnologic interesant: acela al unei lumi conectate permanent prin intermediul reţelei digitale. Cu alte cuvinte, un cloud computing dus la limitele sale sociale.

Dacă ar fi să dăm totală crezare lui Ray Kurzweil, autorul deja celebrei lucrări „The Singularity is Near”, zona anilor 2020 va însemna prima etapă importantă a unei noi paradigme tehnologice, cea în care puterea creierului uman va fi multiplicată de un număr impresionant de ori de către tehnologia procesoarelor electronice. Este o paradigmă ale cărei contururi încep să se traseze deja şi în care unul din cuvintele aflate azi pe buzele tuturor, cloud computing, pare să joace un rol important.
Dacă până în anul 2020 mai este un deceniu (ceea ce, tradus în termeni IT, echivalează cu câteva sute de mii de ani de evoluţie biologică), anul 2011 este văzut aproape de toţi experţii de pe piaţa IT ca fiind hotarul de naştere a realităţii concrete a „norului”.

Premizele există de ani buni. Dezvoltarea intensivă a tehnologiilor de virtualizare şi întărirea tehnologiilor de securitate au avut darul de a creşte constant interesul pentru tehnologiile cloud. Motivul principal? Perspectiva concretă a economiilor semnificative de costuri şi a procesării de volume mari de date, o perspectivă care determină tot mai multe firme să ia în considerare posibilitatea ca firme terţe să le găzduiască datele şi aplicaţiile, precum şi de a-şi asuma responsabilitatea pentru securitatea datelor.

Dacă anul 2010 a fost anul întrebărilor legate de „de ce”, „ce” şi „cum” din punct de vedere al cloud computing, anul acesta întrebarea predominantă va fi, conform opiniei aproape unanime, „când”. Deja pe plan internaţional multe companii au experimentat tehnologiile cloud, le-au verificat soliditatea şi, în mare măsură, au fost convinse că „norul” reprezintă următorul pas major din punct de vedere IT. Multe şi-au început deja pregătirile pentru adoptarea acestor tehnologii.

Urmând la o distanţă de câţiva ani tendinţele de pe plan internaţional, România se află încă în faza lui „ce” şi „de ce”. Deocamdată, „norul” înseamnă aici mai degrabă o mutare tehnologică împinsă de la spate de mulţi actori IT decât de o nevoie conştientizată a beneficiarilor potenţiali. Deocamdată.

Analiştii IT sunt aproape unanimi în a afirma că deja se văd unele tendinţe clare legate de cloud computing. Prima este aceea a preferinţei acordate cloud-ului privat, deocamdată în detrimentul celui public. Motivaţia? Firmele şi organizaţiile sunt încă sceptice atunci când e vorba de a-şi încredinţa aplicaţiile de business unui „nor” public. Ca atare, mişcarea cea mai probabilă este aceea a implementării tehnologiilor cloud în cadru privat, în interiorul propriului teritoriu operaţional al firmei sau organizaţiei respective. Este şi motivul pentru care integratorii de sisteme vor continua să joace un rol definitoriu pe piaţă.

A doua tendinţă este cea legată de mobilitate. Uriaşul tsunami stârnit de inventarea şi dezvoltarea tabletelor (şi care a ucis din faşă un alt fenomen văzut ca de viitor, cel al netbook-urilor) va determina trecerea tot mai accentuată în cloud a multor platforme şi aplicaţii software. Un astfel de joc bipolar are darul de a duce la dezvoltarea unor noi dispozitive care să fructifice cât mai mult din potenţialul „norului”. Anul 2011 ar putea fi, din acest punct de vedere, anul în care cloud-ul privat mobil pentru întreprinderi ce suportă video şi audio streaming în timp real să devină o realitate.

O a treia tendinţă este cea a modelelor de plată. Cum modelul cel mai răspândit la nivel mondial tinde să devină cel conform căruia plăteşti-doar-pentru-ce-foloseşti, tendinţa va însemna în mod evident proliferarea adoptării de standarde deschise şi de soluţii open source, dar şi o şansă enormă acordată comunităţilor de dezvoltatori de aplicaţii.

O a patra tendinţă este cea legată de furnizorii de cloud. Cei mai importanţi actori chemaţi să ia parte la piesa care se montează pe scenă sunt marii operatori telecom. Unii dintre ei, inclusiv în România, au început deja să introducă soluţii cloud în ofertele lor generale adresate clientelei. Este şi motivul pentru care aceşti operatori sunt primii care ar putea oferi IaaS, sau Infrastructure-as-a-Service, dar şi soluţii de tip OSS, bazate pe modelul Software-as-a-Service, unor jucători mai mici, prefigurând astfel rolul primordial pe care aceşti operatori îl vor juca în ofertele de public cloud.

Dincolo de preocupările legate de securitate şi de transferarea unor aplicaţii necesare firmelor către firme terţe, probabil cea mai mare provocare în calea adoptării rapide a tehnologiilor cloud constă în dificultatea procesului de transfer dinspre soluţii instalate la firme către „nor”. Este cert că vor apărea în foarte scurt timp bunele practici necesare integrării dintre aplicaţiile folosite şi serviciile oferite de noile tehnologii, dar aceste bune practici vor avea nevoie de o perioadă de timp pentru maturizare.

Capul de afiş american

Obişnuiţi mai mult decât oricare alţii să transforme dificultăţile în oportunităţi de câştig şi căutarea de soluţii în acţiune, americanii au trecut de motivaţia reducerii costurilor în adoptarea de soluţii cloud şi au ajuns deja să vadă în acestea mijloace de creştere a veniturilor.
Conform unui studiu publicat recent de furnizorul de servicii Hatsize, oamenii de afaceri din Statele Unite socotesc creşterea vânzărilor ca fiind cea mai mare provocare pentru afacerile lor în acest an, şi de aceea marea lor majoritate intenţionează să folosească tehnologii cloud, în speranţa de a scurta ciclurile de vânzări şi de a dobândi noi nişe de afaceri.

Aproape trei din cinci oameni de afaceri intervievaţi (61%) susţin că marile încercări cu care se vor confrunta în acest an sunt legate de creşteri ale afacerii, citând în acest sens vânzările directe (42%), vânzările prin canal de vânzare (7%), diferenţierea competitivă faţă de concurenţă (7%) şi lansările de produse noi (4%). Doar 9% dintre ei mai sunt acum exclusiv concentraţi pe reducerea costurilor.
Pentru atingerea unor asemenea obiective legate de creşteri, mai bine de o jumătate din oamenii de afaceri intervievaţi au bugetat deja pentru 2011 proiecte de automatizare în cloud, în zone precum demo-uri bazate în cloud (16%), testare de dezvoltare aplicaţii (16%), training (7%) sau lansări de produse (5%).
Mai mult, 74% din oamenii de afaceri afirmă că au nevoie de unul sau mai multe genuri de automatizare în cloud. În acelaşi timp, pentru 54% dintre ei, demo-urile şi training-ul efectuate în cloud sunt extrem de importante sau foarte importante în acest an.

Grafic 1: Provocările pentru firmele americane în 2011

Grafic 2: Bugetare pentru automatizare în cloud

Situaţia pe plan mondial

Cisco, unul din cei mai mari furnizori mondiali de tehnologie, a publicat, la rândul său, recent, un studiu axat pe tendinţele în mobilitate, din care, inevitabil, fenomenul cloud computing nu avea cum să lipsească. Studiul a cuprins 13 ţări de pe toate continentele şi a fost axat pe respondenţi care au legătură cu sau lucrează în IT.
Ca medie, doar 18% din respondenţi folosesc deja cloud computing, în vreme ce alţi 34% intenţionează să intre în „nor” în viitorul imediat. Ţările unde astăzi tehnologiile cloud sunt folosite cel mai mult sunt Brazilia (27%), Germania (27%), India (26%), Statele Unite (23%) şi Mexic (22%). Rezultatul nu este deloc surprinzător, având în vedere că două din cele cinci ţări aflate în top sunt mari furnizoare de outsourcing în domeniul IT.

În ceea ce priveşte utilizarea de viitor a tehnologiilor cloud, 88% din respondenţi prevăd că vor ajunge să depoziteze un anumit procent din datele şi aplicaţiile companiilor pentru care lucrează în cloud public sau privat în decursul următorilor trei ani.
Unul din trei profesionişti IT intervievaţi au declarat că mai bine de jumătate din datele şi aplicaţiile companiilor la care lucrează se vor găsi în cloud privat în următorii trei ani. Adoptarea cloud-ului privat este socotită a avea o rată mai mare în Mexic (71%), Brazilia (53%) şi Statele Unite (46%).

Dintre respondenţii care vor să folosească cloud public, circa 34% intenţionează să facă asta în mai puţin de un an, iar 44% au declarat că firmele la care lucrează vor face asta în decurs de doi ani; 21% susţin că acest lucru se va petrece într-un timp estimat între doi şi trei ani.

România nu apare încă pe nicio hartă cloud. Nici nu ar avea cum, mai ales având în vedere mentalitatea de hands-on-business încă larg răspândită aici. Din fericire, infrastructura necesară unui cloud performant există, cel puţin la nivel metropolitan. România este pe locul şase mondial din punct de vedere al vitezei de acces la Internet în zone metropolitane. Depinde doar de conducătorii de afaceri de pe piaţa locală dacă un astfel de avantaj enorm va fi fructificat prin adoptarea de soluţii cloud pentru minimizare de costuri şi, de ce nu, creştere de venituri, sau, dimpotrivă, dacă fereastra actuală de oportunitate va fi iarăşi ratată, ca de atâtea ori în decursul istoriei mioritice.