Google, altfel

Deţinând rezerve financiare uriaşe şi unii dintre cei mai inteligenţi ingineri din lume, Google a pus întotdeauna de-o parte bani pentru cercetare şi dezvoltare, pentru proiecte care par să aibă puţine în comun cu principala sa activitate.

În ultima perioada, compania a dezvăluit implicarea sa în iniţiative precum maşinile care merg singure sau ferma eoliană în valoare de mai multe miliarde de dolari din mijlocul Oceanului Atlantic. Proiectele, spun specialiştii, indiferent cât de îndepărtate sunt de misiunea ambiţioasă a companiei, de a organiza informaţia lumii, se pot dovedi mult mai calculate şi prospere decât par iniţial.

„Unele din aceste acţiuni vor avea succes la scară largă, altele vor dispărea pur şi simplu”, este de părere Jay Wong, manager de portofoliu la fima de investiţii Payden & Rygel, din Los Angeles, care deţine acţiuni la Google. „Este parte din cultura lor creativă şi ceea ce îi face să aibă un asemenea succes”.

Google îşi permite să rişte, pentru că domină segmentul cel mai profitabil al Internetului: reclamele text care rulează în paralel cu rezultatele căutării, o afacere uriaşă, care înfloreşte, chiar dacă restul economiei stagnează. Aceasta a permis Google să adune peste 33 miliarde de dolari cash, şi un venit net pe al treilea trimestru al acestui an de 2,17 miliarde dolari.

Este interesant de privit strategia Google în domeniul mobilităţii. Google a făcut senzaţie pe Wall Street în 2005, când a cumpărat un mic start-up din Palo Alto, California, numit Android. Dar Google a preluat atunci şi multe talente, inclusiv pe co-fondatorul Android, Andy Rubin, şi software-ul care le dă acum bătăi de cap celor de la Apple.

De fapt, aceasta este una dintre cele mai bune investiţii făcute de Google. A pus la dispoziţia producătorilor de terminale mobile un software mobil ieftin şi uşor de personalizat. Astăzi, software-ul susţine milioane de telefoane inteligente şi este o componentă semnificativă a strategiei de publicitate a companiei.

La fel de derutantă pentru observatori a fost suma de 1,65 miliarde de dolari pe care Google a plătit-o pentru site-ul de partajare video YouTube în 2006, o sumă fabuloasă pentru un start-up de doar 18 luni. Acum, YouTube, din ce în e mai popular în rândul specialiştilor în marketing, joacă un rol important în business-ul Google privind afişarea reclamelor. Acesta înregistrează săptămânal două miliarde de vizualizări ale filmelor cu reclame.

De asemenea, analiştii nu puteau înţelege de ce Google a cumpărat în 2004 o mică companie de catografiere din satelit, numită Keyhole. Astăzi, Google Earth a transformat milioane de utilizatori în exploratori ai lumii, oferindu-le o privire panoramică a planetei prin imagini detaliate din satelit.

Chiar şi popularul serviciu de e-mail gratuit al Google, Gmail, a ridicat semne de întrebare în 2004, când a fost lansat. Acum, este unul dintre cele mai populare.

Dar ce se întâmplă cu milioanele de dolari investite în ferme eoliene şi robotică?
Google, care consumă cantităţi enorme de energie pentru a-şi susţine centrele de date, ar putea nu doar să beneficieze de noi surse de energie regenerabilă, mai ieftine, ci ar putea să facă acele resurse disponibile şi comercial, pentru Coasta de Est.

Iar la un moment dat, compania ar putea oferi servicii de navigaţie sau de alt tip pentru maşinile care conduc singure sau să folosească aceste maşini în realizarea fotografiilor pentru serviciile sale de cartografiere online.

„Când am venit la Google, acum şase ani, întrebarea pe care o primeam foarte des era: Google este o companie tehnologică sau de publicitate? De fiecare dată când răspundeam la întrebare, răspunsul era cel pe care îl auzisem de la fondatori: Google este o companie căreia îi place să rezolve probleme diverse, folosind tehnologia”, spune Nikesh Arora, Preşedinte pentru Operaţiuni globale de vânzări şi Dezvoltarea afacerii la Google.

Google a dezvoltat în timp ceea ce compania numeşte o abordare disciplinară, care îi oferă libertatea de a se ocupa de astfel de proiecte: 70% din resurse merg către afacerea sa principală, 20% către alte proiecte legate de căutare şi 10% către alte iniţiative.

Sursa: PhysOrg.com
Sursa foto: The Official Google Blog