Confirmare cu triunghi galben

Două evenimente recente au însemnat marcarea a două noi repere importante pe traseul de consolidare a poziţiei României pe harta IT de la nivel mondial. Faţă de anii anteriori însă, marcarea de acum s-a făcut şi prin aşezarea unui triunghi galben de avertisment alături de reperul în roşu, galben şi albastru.
Implicate au fost două nume grele de pe piaţa IT: Intel şi HP. Dincolo de nume însă, extrem de important este faptul că în ambele instanţe este vorba de investiţii, atât tehnologice, cât, mai ales, în resurse umane.

Cronologic vorbind, primul eveniment important a fost cel al gigantului Intel, companie care a deschis un centru de cercetare şi dezvoltare software, în urma unei investiţii în valoare de câteva milioane de euro, reprezentând primul proiect greenfield realizat de compania americană în acest sector în Europa.

La momentul evenimentului, oficialii Intel au declarat că acest centru se va concentra pe dezvoltarea de soluţii pentru o gamă largă de dispozitive inteligente bazate pe arhitectura Intel, după ce, iniţial, aici se vor realiza activităţi de cercetare-dezvoltare pentru platforma open source MeeGo.

Investiţia Intel a însemnat un prilej, oarecum palid, de respiro pentru actualul guvern al României, care printr-un comunicat de presă s-a şi grăbit să anunţe că „înalta calificare a forţei de muncă şi menţinerea neimpozitării veniturilor programatorilor sunt printre motivele fundamentale care au dus la alegerea României pentru realizarea investiţiei Intel din Bucureşti.”

În acest context, prim ministrul Emil Boc a ieşit imediat la rampă cu o declaraţie plină de optimism: “Guvernul susţine şi promovează investiţiile în tehnologia informaţiei, cu precădere în zona de cercetare, ca domeniu cu importanţă strategică pentru dezvoltarea viitoare a României. Aceasta este direcţia corectă, întrucât permite o dezvoltare sustenabilă în domeniul tehnologic şi este şi creatoare de valoare adăugată.”

Al doilea eveniment în ordine cronologică, însă probabil la fel de important, are menirea de a mai aşeza lucrurile în albia lor de realitate firească dintr-o ţară bântuită, din mare nefericire, de prea multe fantome ale indeciziei politice şi de incertitudini legate de identitatea socială a unei populaţii care pare din ce în ce mai mult să nu ştie încotro vrea să o apuce.

Concret, conform anunţului oficial făcut cu ocazia evenimentului, Hewlett Packard (HP) intenţionează să angajeze anul viitor 600 de oameni la centrul de servicii Global eBusiness Operations (GeBOC) din Bucureşti, cifră similară cu cea din 2010.

“Vrem creşteri similare şi pentru anul viitor (600 angajaţi – n.r.). Limbile străine vor fi o cerinţă obligatorie la angajare”, a explicat a declarat directorul general al centrului GeBOC, Alexander Weigl, care a adăugat că în general sunt căutaţi absolvenţi ai facultăţilor de limbi străine, dar şi de studii economice.

De această dată, declaraţiile au fost însoţite de un duş extrem de rece, practic generator de frisoane pentru perspectiva viitorului. “România e o piaţă interesantă din acest punct de vedere, dar din păcate avem o scădere a calităţii candidaţilor. Cei care se prezintă pentru un job sunt mai puţin pregătiţi la ieşirea din facultăţi decât în anii anteriori”, a spus oficialul HP.

Venită de la reprezentantul unei companii a cărei filială din România a avut anul trecut o cifră de afaceri de 201,7 milioane lei şi un profit brut de 50,2 milioane lei, o astfel de declaraţie ar trebui să trezească la realitate pe foarte multă lume, din clasa politică ca şi din sfera economică şi socială, care încă mai trăieşte cu iluzia că schimbarea nu este încă necesară pe plaiuri mioritice.

Am scris în cadrul acestei pagini de mai multe ori despre faptul că floarea neimpozitării veniturilor programatorilor nu poate aduce, singură, primăvară, fie şi doar în nişa IT a vieţii economice. Pentru a rămâne un steag verde pe harta tehnologică a lumii, România are nevoie de mult mai mult de atât.

Oricine este dispus să privească lucrurile cu luciditate şi bun simţ nu poate nega că direcţia principală de dezvoltare a omenirii este cea tehnologică. O direcţie care deja înglobează tehnologia informaţiei ca motor, alimentat mai ales de inteligenţă şi creativitate. În acest context, calitatea umană, definită de educaţie, competenţe şi atitudine, reprezintă însăşi inima acestui motor.

Ce se întâmplă actualmente în România, din păcate, este vizibil cu ochiul liber şi nu are nevoie de cine ştie ce dezvăluiri senzaţionale sau de publicarea unor documente secrete ale autorităţilor statului. Lipsită de sprijinul unui mediu educaţional solid, forţa de muncă regenerabilă îşi scade constant capacitatea de a face faţă provocărilor induse de un prezent şi mai cu seamă de un viitor indisolubil legate de tehnologie. Cu toate semnalele de alarmă trase, lipsa unor acţiuni imediate şi concrete în sensul reparării daunelor deja pricinuite nu va face decât să ofilească singura floare reală rămasă pe hartă.