Arma nefolosită contra evaziunii

Instrumentele electronice de plată se pot constitui într-un aliat de nădejde al autorităţilor în lupta contra evaziunii fiscale. Ca o asemenea acţiune să fie un succes însă, în primul rând este nevoie ca autorităţile să dea dovadă de voinţă în implementarea de astfel de soluţii.

Recent, Cătălin Creţu, director Visa Europe pentru România, declara că fără sistemele de plată electronică, economia gri ar fi crescut în România de la 33% la 40%. Conform specialiştilor, orice creştere de 5% a pieţei instrumentelor electronice de plată scoate din economia subterană 2,5%, iar o creştere de 15% determină o reducere a economiei netaxate de 7%. “Guvernul trebuie să înţeleagă importanţa plăţilor electronice. Nivelul economiei subterane, de aproximativ 33% din PIB, s-ar fi putut majora la 40% dacă nu s-ar fi intermediat plăţi electronice de aproape 17 miliarde de euro anual”, declara Creţu.

Comercianţii din România nu folosesc suficient plata cu cardul şi alte instrumente de plată electronică. “Cel mai mare ‘comerciant’ este, însă, guvernul, volumul plăţilor anuale la buget fiind de 7 miliarde de euro – o piaţă imensă”, a spus Creţu.

“Guvernul ar colecta mai mult şi mai rapid dacă ar adopta instrumente de plată electronice. Doar gândiţi-vă la cele trei milioane de români din afara graniţelor care în mod cert nu-şi plătesc taxele la timp. Gândiţi-vă că mulţi ar dori să beneficieze de reducerea de 25% în cazul plăţii anticipate a impozitelor, până în luna martie a fiecărui an”, a adăugat el.

Visa Europe s-a concentrat pe informarea companiilor de utilităţi şi a municipalităţilor locale cu privire la beneficiile plăţilor cu cardul, prin campanii de marketing care au vizat 100 de autorităţi municipale. Până în prezent, doar 58% din municipalităţi au implementat sisteme de plată cu cardul la POS sau automat bancar, şi numai 10 oraşe primesc banii online, prin tranzacţii realizate pe internet.

“Am explicat primăriilor mari şi mici că un sistem de plată cu cardul costă cât 200 de metri de drum asfaltat sau cât un mic părculeţ, dar beneficiile sunt mult mai mari”, a menţionat Creţu.

Directorul Visa România s-a arătat nemulţumit de reacţia guvernului vis-a-vis de plăţile electronice cu cardul, blamând noua legislaţie în domeniul creditării.

“Nu a existat un dialog, nu a existat nici un studiu, înainte ca autorităţile să spună că jupuim clienţii. Este o nevoie de dialog, suntem gata să explicăm, şi industria aceasta poate ajuta foarte mult în colectarea la buget. Guvernul trebuie să înţeleagă că orice tranzacţie în numerar poate însemna pierderi la buget”, spune Creţu.

El susţine că guvernul ar trebui să asigure şi respectarea legislaţiei în vigoare, care obligă încă din 2003 orice comerciant care are încasări de peste 100.000 de euro anual să implementeze sisteme de plată electronice (POS), dar, în practică, nu se aplică, în absenţa sancţiunilor.

“Problema cea mai mare a Visa nu o reprezintă criza economică, ci preferinţa românilor pentru numerar”, a mai spus Creţu. “Dacă în Europa, 1 euro din 9 sunt cheltuiţi pe card, în România rata este de doar 1 la 50 de euro (2%). În România, numai 30% din restaurante au POS. Tocmai de aceea, baza fiind foarte joasă, piaţa are cea mai mare creştere aici, de 18%, conform datelor din trimestrul I, 2010 faţă de trimestrul I, 2009″.

La această opinie s-au raliat recent şi reprezentanţii unor instituţii financiare. Conform lui Ilgaz Kaya, director al departamentului de Sisteme de Plată, Garanti Bank România, creşterea ratei de îndatorare a românilor, nivelul imens al economiei subterane şi reticenţa băncilor în stimularea plăţilor electronice se numără printre problemele pieţei cardurilor.

“Cea mai mare problemă a României în calea creşterii tranzacţiilor cu carduri este economia gri”, a afirmat Kaya. “Românii nu vor să-şi înregistreze veniturile, iar cu sistemul de carduri acestea sunt, într-o anumită măsură, mai vizibile”, a mai spus Kaya.

Totodată, românii sunt “foarte mult îndatoraţi pe segmentul creditelor ipotecare, ceea ce reduce foarte mult din disponibilul de creditare prin intermediul cardurilor”, spune Kaya.

“În condiţiile actuale, în care avem niveluri mari ale ratei de neplată a creditelor, rata de profit din dobânzi pe card este foarte mică, iar vânzările de carduri sunt descurajate”, a mai spus el. Printre problemele în calea creşterii pieţei cardurilor se numără şi neclaritatea şi instabilitatea reglementărilor, susţine Kaya.

În plus, băncile “au început abia acum să fie interesate de plăţile cu cardul, veniturile aduse de carduri până acum fiind mici,” întrucât şi ponderea lor în activul net al băncilor este nesemnificativă.

O altă problemă este birocraţia în relaţia cu clientul, situată la un nivel destul de mare – “clientului i se cere documentaţia scrisă pe hârtie la emiterea cardului, când s-ar putea realiza totul online”, a mai spus el.

În schimb, piaţa cardurilor din România are un potenţial imens, rata de penetrare a produselor bancare fiind încă foarte scăzută în comparaţie cu statele din jur, a mai adăugat directorul Garanti. Din păcate, România rămâne “o ţară bazată pe numerar”.

“În România există aproximativ 14 milioane de carduri, din care doar un milion sunt carduri reale de credit, restul fiind instrumente de plată a salariilor şi de debit. Există doar 90.000 de terminale POS (puncte de vânzare cu cardul la comerciant – n.r.), şi din păcate, majoritatea cardurilor sunt folosite doar la retragerea de numerar de la bancomate”, a conchis Kaya.